SUA se tem că obiectivele sale pentru Gaza – eliberarea ostaticilor și ajutorarea palestinienilor – nu se aliniază cu dorința de supraviețuire politică a premierului israelian și cu o invazie în Rafah, scrie The Times.
Divergențele tot mai mari dintre președintele Joe Biden și premierul israelian Benjamin Netanyahu privind războiul din Gaza au provocat o „furie imensă” la Washington, au declarat negociatori veterani.
Atunci când John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al SUA, a fost rugat marți să caracterizeze nivelul de încredere dintre oficialii de la Washington și omologii lor israelieni, el a încercat să minimalizeze tensiunile insistând asupra faptului că există în continuare „o bună comunicare”.
Dar în cele șapte luni de la atacul terorist din 7 octombrie al Hamas, a existat o prăpastie tot mai mare între ceea ce oficialii americani și cei mai apropiați aliați ai lor din Orientul Mijlociu consideră a fi obiectivele războiului Israelului în Gaza, ambele părți exprimându-și acum în mod deschis frustrările.
Administrația Biden „are de-a face cu un guvern israelian care nu are niciun stimulent real pentru a ajunge la un acord care ar pune capăt războiului”, a declarat Aaron David Miller, care a lucrat ca negociator pentru Orientul Mijlociu în administrațiile democrate și republicane anterioare și care este în prezent membru senior la Carnegie Endowment for International Peace.
Biden a reiterat că sprijinul Americii pentru Israel rămâne „de fier”, dar a avertizat Ierusalimul împotriva unei invazii terestre la scară largă a Rafah, temându-se că aceasta ar duce la o baie civilă de sânge. Israelul insistă că operațiunea va continua și că este necesară pentru a-i găsi și ucide pe arhitecții atacurilor din 7 octombrie.
Ulterior, s-a aflat că SUA au oprit săptămâna trecută un transport de arme către Israel, constând în 1.800 de bombe de 2.000 de livre și 1.700 de bombe de 500 de livre. Reacția de la Ierusalim nu s-a lăsat așteptată. „Dacă va trebui să luptăm cu unghiile, atunci vom face ceea ce trebuie să facem”, a declarat pentru Reuters un înalt oficial guvernamental.
O „furie imensă”
Miercuri, Biden și-a reiterat poziția într-un interviu acordat CNN, spunând pentru prima dată că va opri livrările de arme americane dacă Netanyahu va continua operațiunea. „Am spus clar că dacă intră în Rafah… nu-i voi furniza armele care au fost folosite istoric pentru a face față acestei zone”, a spus el.
La Washington, devine din ce în ce mai clar că obiectivele administrației – eliberarea celor aproximativ 130 de ostatici deținuți de Hamas de la 7 octombrie și o creștere a ajutorului pentru civilii palestinieni – nu se aliniază cu cele ale lui Netanyahu și ale cabinetului său de linie dură.
Se spune că Biden ar fi fost, de asemenea, șocat la 1 aprilie, când armata israeliană a ucis din greșeală șapte membri ai grupului umanitar World Central Kitchen. Acest lucru a determinat o poziție mai dură în ceea ce privește aducerea mai multor ajutoare umanitare în Gaza, o cerere care a fost parțial ignorată de Israel.
Netanyahu știe că un sfârșit al războiului, indiferent dacă acesta vine sau nu odată cu dezmembrarea Hamas și uciderea liderilor săi de rang înalt, este posibil să îi grăbească dispariția politică.
Această prăpastie a provocat o „furie imensă” în interiorul guvernului american, a declarat Miller. „Biden se află într-o fundătură strategică. Administrația a fost reticentă în a impune un cost sau o consecință Israelului, dar [are] un guvern care este condus de un om care și-a confundat propria supraviețuire politică cu ceea ce el consideră a fi desfășurarea corectă a războiului”.
Un acord de încetare a focului de durată i-ar putea convinge pe partenerii săi de coaliție să pună capăt guvernului de dreapta al lui Netayahu, ceea ce ar duce la alegeri anticipate – în care premierul ar suferi o înfrângere zdrobitoare, potrivit sondajelor.
Liderul israelian a mai sfidat șansele și înainte, înregistrând reveniri improbabile, dar la vârsta sa avansată de 74 de ani și după ce nu a reușit să prevină atacurile teroriste, un sfârșit al războiului este posibil să tragă cortina peste cariera sa.
Un acord de încetare a focului părea aproape luni, când Hamas a declarat că a fost de acord cu o pauză de șase săptămâni în timpul căreia va începe să elibereze o parte dintre ostatici.
Israelul, care a semnat deja, a declarat că textul acordului s-a schimbat și, în câteva ore, a lansat o operațiune în Rafah, având grijă să nu meargă atât de departe încât să treacă linia roșie a Casei Albe, care prevede o invazie terestră la scară largă.
Diferitele versiuni ale textului nu au fost făcute publice, dar, pentru a înrăutăți situația, relatările din Israel sugerează că guvernul său a fost înfuriat pentru că SUA știau că Hamas va accepta o versiune a acordului și nu i-au anunțat oficialii israelieni, acuzație negată de Casa Albă.
Ambele părți știu, totuși, că au nevoie una de cealaltă. Israelul are nevoie de ajutorul militar american, iar Washingtonul știe că eliberarea ostaticilor și începerea reconstrucției în Gaza, atât din punct de vedere fizic, cât și politic, vor avea nevoie de sprijinul Israelului, iar asta nu se întâmpla dacă Hamas rămâne încă pe baricade.
The post Tensiunile dintre Biden și Netanyahu provoacă o „furie imensă” la Washington appeared first on tvrinfo.ro.
