Jurnalista de investigatii Sorina Matei publica azi informatii foarte importante din interiorul DNA, aratand ca procurorul Mihaiela Iorga a probat deja un al doilea caz de trafic de influenta si spalare de bani, dupa cazul Hideg, de aceasta data victima tandemului Coldea-Dumbrava fiind Robert Filip, trimis în judecată de EPPO sub măsură preventivă, care ar fi apelat la aceeaşi reţea pentru „rezolvarea” dosarului său din Justiţie.
Gruparea F. Coldea – D. Dumbravă – D. Trăilă ar fi cerut primarului din Rovinari, Robert Filip, 750.000 de euro pentru „rezolvarea” – cumva etapizată – a dosarului său din Justiţie, susţin aceleaşi surse.
La gruparea Coldea – Dumbravă – Trăilă, primarul Filip ar fi ajuns printr-o rudă a sa (naş/Garda de Mediu) care l-ar fi cunoscut pe Bogdan Neidoni, prieten al lui Florian Coldea şi fost ofiţer SRI.
Gruparea F. Coldea – D. Dumbravă – D. Trăilă ar fi încasat iniţial de la primarul din Rovinari 200.000 de euro (1.100.000 de lei) pentru a-l „scăpa” pe acesta de controlul judiciar iar o parte din bani ar fi intrat în conturile firmei lui Florian Coldea/ D. Cocoru ( SC Strategic Sys SRL), viraţi de către firma lui Dumitru Dumbravă, la fel ca în speţa Hideg.
Cei 200.000 de euro ar fi fost încasaţi pentru „studiu dosar” în cadrul procedurii de „optimizare” judiciară, în acte fiind trecut şi numărul de dosar aflat la acel moment pe rolul instanţei româneşti. Sumele ar fi fost plătite din conturile mamei primarului Filip.
Însă după începerea din mai 2024 a anchetei DNA în cazul Hideg – Coldea/ Dumbravă/ Trăilă, gruparea ar fi dorit să rezilieze contractul de consilieră juridică cu primarul din Rovinari, Robert Filip, şi astfel contractul a şi fost reziliat.
Cu toate acestea, primarului Robert Filip i s-ar mai fi cerut să facă o plată de 100.000 de euro din altă tranşă de 200.000 de euro pe care se angajase să o plătească iniţial, dar primarul n-ar mai fi dorit să plătească în continuare banii
“COINCIDENTE” CAZUL HIDEG SI CAZUL FILIP
Din punctul meu de vedere si fara sa vreau sa ii fac agenda profesionala doamnei Iorga Moraru, acest al doilea caz intareste perfect prima versiune a rechizitoriului pentru infractiunile de spalare de bani si trafic de influenta. Probabil ca dumneaei vizeaza consolidarea si altor presupuse infractiuni cu probe si de aia nu vedem inca o trimitere in judecata a acestor mafioti.
Pana atunci insa, e de datoria mea sa va bag sub nas spre analiza aceste incredibile “coincidente” din cazul Hideg si Filip care atesta un “pattern” clar al gruparii infractionale:
- si dosarul lui Hideg, si cel al lui Filip, au fost instrumentate de EPPO, parchetul condus de Kovesi
- in ambele dosare marca EPPO, Coldea si Dumbrava le promit inculpatilor “optimizare” contra unor sume de bani. Nu sunt dosare generate de parchete romanesti, ci de ditamai Parchetul European, ceea ce pe mine ma face sa cred ca “stiau ei ce stiau”, adica Coldea si Dumbrava, cand se bagau la influentat acest gen de dosare. Stiau ce? Ca ii ajuta Kovesi? Este o mare si cea mai grea intrebare la care trebuie sa primim raspuns.
- in ambele dosare, Traila cere sume uriase victimelor pentru reprezentare juridica. 600 sau 700 de mii de euro este un tarif imposibil de acceptat pentru piata de avocatura penala din Romania, indiferent despre ce nume bine cotat discutam.
- in ambele dosare, victimele platesc un avans consistent de 200 000 de euro primind garantii ca lucrurile se vor “optimiza”
- in ambele dosare, odata platite avansurile, mare parte din bani pleaca spre Coldea si Dumbrava
- in mod ciudat, in cazul Hideg, EPPO nu face apel dupa prima sentinta. in cazul Filip, lucrurile se nuanteaza:
-
Mie imi pare ca decizia EPPO de a face contestatie in acest caz a fost generata subteran de informatia ca Hideg are inregistrarile deja cu Coldea si are de gand sa mearga la DNA cu ele. Au aflat de asta si Coldea, ca de aia l-a trimis pe Tocaci la presiune in discutiile cu Hideg, a aflat si Kovesi. Si, ca sa se acopere ce se mai putea acoperi, Kovesi a schimbat calimera punand EPPO sa conteste.
Facem pariu ca, daca nu se intampla inculparea lui Coldea, EPPO nu mai facea contestatie?
Cea mai speciala informatie pe care jurnalista Sorina Matei o da in dezvaluirile sale este asta:
“Însă după începerea din mai 2024 a anchetei DNA în cazul Hideg – Coldea/ Dumbravă/ Trăilă, gruparea ar fi dorit să rezilieze contractul de consiliere juridică cu primarul din Rovinari, Robert Filip, şi astfel contractul a şi fost reziliat.”
Sorina e jurnalista cu surse grele si nu vorbeste pe de laturi, asadar, pe baza acestei informatii, putem presupune ca Iorga Moraru a aflat de intentia rezilierii contractului de consiliere cu primarul din Rovinari ceruta de Coldea prin trei modalitati posibile:
- autodenuntul primarului din Rovinari
- autodenuntul unuia dintre inculpati (gen Traila sau Dumbrava)
- interceptarea discutiilor dintre Coldea sau Dumbrava cu Filip dupa declansarea dosarului
KOVESI ABURITOAREA
Cel care a insistat public sa dezbata curioasa lipsa de interes a EPPO in cazul Hideg unde procurorii europeni nu au facut apel la prima sentinta am fost eu.
Nu m-as fi gandit insa ca intrebarile mele pe acest subiect sa starneasca furia sclavilor media coldisti. Ioana Ene Dogioiu a sarit imediat intr-un amplu editorial sa o apere pe Kovesi sustinand ca nu era cazul sa se faca asemenea apel si enumerand cateva “explicatii” primite de la LCK intru diseminare.
Dar explicatiile alea pe mine nu m-au convins, asa ca, la inceputul saptamanii, am trimis la Parchetul European un set amplu cu intrebari PUNCTUALE la care am solicitat raspuns.
I-am scris subordonatei doamnei Kovesi – doamnei Tine Hollevoet.
Tine Hollevoet este purtatorul de cuvant al Parchetului European, fosta jurnalista la De Standaard si fost purtator de cuvant al Europol. Macar din acest punct de vedere, ma refer la CV-ul ei, ma asteptam la mai mult profesionalism vizavi de raspunsurile pe care le asteptam la niste intrebari punctuale.
Din pacate, Kovesi nu i-a permis sa raspunda corect si profesionist, aruncand in derizoriu interesul public. Pe banii contribuabililor europeni.
Haideti sa citim impreuna ce solicitare i-am facut purtatorului de cuvant al EPPO, ca sa vedeti care au fost dilemele mele profesionale si sa va convingeti ca intrebarile mele respectau interesul public:
“Catre EPPO
In atentia doamnei Tine Hollevoet
A.
În urma declarației dumneavoastră de presă din 28 mai 2024 privind dosarul EPPO România împotriva domnului Cătălin Hideg,
Va rugam să ne răspundeti la următoarele întrebări:
Conform REGULAMENTULUI (UE) 2017/1939 CONSILIULUI
din 12 octombrie 2017, art. 36, alin.7:
„7. În cazul în care, în urma unei hotărâri a Curții, acuzarea trebuie să decidă dacă depune o cale de atac, procurorul european delegat înaintează Camerei permanente competente un raport care include un proiect de decizie și așteaptă instrucțiunile acesteia.
În cazul în care este imposibil să aștepte aceste instrucțiuni în termenul stabilit de legislația națională, procurorul european delegat este în drept să depună recurs fără instrucțiuni prealabile din partea Camerei permanente, urmând ca ulterior să înainteze fără întârziere raportul Camerei permanente. Camera permanentă încredințează apoi procurorului european delegat fie să mențină, fie să retragă recursul. Aceeași procedură se aplică atunci când, în cursul procedurii judiciare și în conformitate cu legislația națională aplicabilă, procurorul european delegat care se ocupă de soluționarea ar lua o poziție care ar duce la clasarea cauzei.”
Referitor la aceasta situatie:
1. A raportat procurorul Constantin Irina catre Cameră, solicitând depunerea unui recurs, sau opinând, dimpotrivă, că nu mai există un caz de apel?
2. A primit procurorul Constantin Irina un răspuns din partea Camerei în timp util?
3. A fost decizia Camerei de a nu depune recurs?
4. Și dacă răspunsul Camerei nu a venit până în a zecea zi, existând riscul să se scurgă timpul, de ce procurorul nu a depus recurs din proprie inițiativă, așa cum se prevede în Regulamentul EPPO?
5. Cine sunt părțile componente/procurorii ce fac parte din Camera în cazul domnului Cătălin Hideg?
6. DNe puteți furniza documentația privind deciziile Camerei din cauza Cătălin Hideg?
7. A avut procurorul Constantin Irina discutii formale sau informale cu privire la acest caz cu procurorul Laura Codruta Kovesi, procurorul Catalin Borcoman sau procurorul Marius Bogdan Bulancea?
8. Au fost aceste întâlniri/discuții formale sau informale documentate în vreun fel conform reglementărilor interne ale EPPO?
9. Care sunt prevederile/regulamentele interne ale EPPO cu privire la standardele de integritate privind procurorii EPPO?
B.
Investigațiile jurnalistice ale presei românești au prezentat recent legături tulburătoare între procurorul Constantin Irina și persoane de interes într-un dosar deschis de Direcția Anticorupție Română (DNA) sub acuzația de trafic de influență și spălare de bani. Și anume, un reportaj din presă leagă controversata achiziție a unui apartament de către procurorul Constantin Irina.
Apartamentul a fost cumpărat de la firma unui cetăţean iordanian Akram Abu Lail (25.02.1956) în timp ce soţia acestuia, cetăţeanul român Alina Ionela Abu Lail ( 04.10.1968) era asociată în societatea franceză Cerenove Srl (FR64504528704) cu cetateanul român Bogdan Gabriel Neidoni (03/1974).
În mod ciudat, firma Cerenove a fost închisă pe 23.02.2024, imediat după decizia Tribunalului București privind dosarul Cătălin Hideg (16.02.2024) și înainte de începerea anchetei DNA.
Domnul Bogdan Gabriel Neidoni a fost citat recent de DNA cu privire la acuzațiile de corupție în cazul domnului Cătălin Hideg. Caz care a fost de fapt urmărit de același Constantin Irina.
De asemenea, relatările din presă plasează o presupusă întâlnire discretă care a avut loc la Monaco în 2023 pe o ambarcatiune deținută de același cetățean iordanian Akram Abu Lail, întâlnire la care au participat doamna Laura Codruța Kovesi și domnul Florian Coldea. Domnul Florian Coldea este inculpat in ancheta DNA pentru acuzatii de coruptie in legatura cu cazul domnului Catalin Hideg generat de ancheta EPPO.
În ceea ce privește această situație particulară, vă rugăm să clarificați următoarele întrebări:
1. Care sunt standardele de integritate privind procurorii EPPO?
2. Care este organismul însărcinat cu investigarea posibilelor contacte ale procurorilor EPPO cu părțile interesate în cauzele EPPO?
3. În urma acestui raport de presă tulburător cu privire la procurorul Constantin Irina (suspecta sa lipsa de interes in a face apel pe cazul Hideg și legăturile sale cu persoane anchetate pentru corupție de DNA), care sunt acțiunile pe care EPPO intenționează să le întreprindă?
4. În lumina investigatiilor media și a actualei anchete DNA, aveți în vedere suspendarea procurorului Constantin Irina?
5. Cum intenționează EPPO să investigheze și să clarifice acuzațiile grave din mass-media împotriva procurorului Constantin Irina și care sunt măsurile pe care le întreprinde EPPO pentru a asigura transparența totală în această chestiune?
6. Cum comentați presupusa întâlnire care a avut loc la Monaco între doamna Laura Codruța Kovesi și domnul Florian Coldea, aflat în prezent sub comntrol judiciar in ancheta anticorupție a DNA legată tocmai de acuzațiile privind presupusa sa implicare ilegală în dosarul Hideg?
7. A documentat EPPO intern contactele dintre doamna Laura Codruță Kovesi și acuzații Florian Coldea și Dumitru Dumbrava în Monaco, Luxemburg sau în alte locații? Are EPPO vreo indicație cu privire la orele, locațiile sau conținutul acestor întâlniri? Doamna Kovesi a raportat aceste presupuse contacte către EPPO?
Cu multumiri,
Liviu Alexa
jurnalist”
Consider cu tarie ca intrebarile mele au fost decente si in spiritul informarii, fara exagerari si insinuari.
Asa ca, de aia va zic, ma asteptam la un raspuns transparent si plin de clarificari.
Din pacate, am primit un email plin de blablauri penibile. Aceasta este maniera prin care Kovesi, sefa Parchetului European, intelege sa respecte interesul opiniei publice pentru un caz sfidator de coruptie dintr-o tara europeana pe BANII contribuabililor europeni.
În conformitate cu art. 36 alin.7 din Regulamentul EPPO, competența de a formula recurs împotriva hotărârii pronunțate de o instanță revine Camerei permanente care urmărește cauza. În cazul unei hotărâri de condamnare, camera ia în considerare, printre altele, cuantumul pedepsei stabilite în comparație cu pedepsele aplicate în alte cauze pentru fapte similare, poziția procesuală a inculpatului și existența motivelor de reducere a pedeapsei.
Fiecare decizie importantă în orice anchetă a EPPO, începând cu inițierea acesteia pe baza unei analize juridice amănunțite a competenței EPPO, este supravegheată de Camera Permanentă responsabilă. Camerele permanente (15 în total) sunt compuse din trei procurori europeni din state membre diferite de cel în care are loc ancheta. Aceasta masura este menită să asigure o evaluare independentă și obiectivă a fiecărui caz. Camerele permanente monitorizează acțiunile întreprinse pe parcursul anchetei și decid dacă vor urmări, demite sau aplică o procedură simplificată.
“Fiecare pas dintr-o anumită anchetă trebuie să se desfășoare în deplină conformitate cu Regulamentul EPPO, cu legile naționale penale și procedurale penale relevante și este supus supravegherii judiciare naționale. Camerele permanente, împreună cu procurorii europeni delegați, sunt piatra de temelie a independenței EPPO garantată de articolul 6 din Regulamentul EPPO.
EPPO dispune de un cadru robust care asigură integritatea procurorilor săi, și anume procurorul șef european și procurorii europeni, care, conform Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului – „Regulamentul EPPO” sunt angajați ca agenți temporari, potrivit Statutul funcționarilor UE și Condițiile aplicabile celorlalți agenți (CEOS) și, respectiv, procurorii europeni delegați, care sunt angajați în calitate de consilieri speciali și rămân membri activi ai parchetelor naționale).”
“În plus, Colegiul EPPO a adoptat mai multe reguli relevante pentru acest subiect, disponibile pe site-ul său web. Printre acestea: Decizia Colegiului 044/2021 din 12 mai 2021 privind stabilirea normelor privind răspunderea disciplinară a procurorilor europeni delegați, Decizia Colegiului 039/2021 din 6 mai 2021 privind Codul de etică pentru membrii Colegiului EPPO și Procurorii Delegați europeni, Decizia Colegiului 103/2021 din 20 octombrie 2021, astfel cum a fost modificată prin Decizia 10/2022 din 23 februarie 2023 Colegiul EPPO, privind declarațiile de interese ale membrilor Colegiului, directorului administrativ și delegatului european. “
Salutări calde,
Tine Hollevoet
Dupa cum puteti lesne constata, am primit un raspuns de toata jena, plin de generalitati si lucruri deja stiute, totul fiind menit sa acopere cu limbajul de lemn duritatea intrebarilor mele, de altfel, legitime.
SI, TOTUSI, DE CE COLDEA S-A BAGAT LA TRAFIC DE INFLUENTA PE DOSARELE EPPO?
ASTA E INTREBAREA, DOAMNA KOVESI!
sursa: strictsecret.com
