Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că Rusia nu are nevoie să folosească armele nucleare pentru a câştiga conflictul din Ucraina, şi că nu vede existenţa unor condiţii pentru folosirea armelor nucleare, aşa cum sunt ele prevăzute în doctrina militară a Rusiei, deşi nu exclude revizuirea acestei doctrine.
„Avem o doctrină nucleară care precizează că folosirea armelor nucleare este posibilă în caz excepţional, când suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării noastre este ameninţată”, a explicat Putin la Forumul economic internaţional de la Sankt Petersburg, răspunzând unei întrebări adresate de Serghei Karaganov, un influent analist rus, care l-a întrebat dacă nu ar trebui să pună „un pistol nuclear la tâmpla” Occidentului pentru ca acesta să nu mai susţină militar Ucraina, conform Agerpres.
„Dar doctrina poate fi schimbată. Acelaşi lucru este valabil pentru testele nucleare. Vom efectua teste dacă va fi nevoie, dar deocamdată nu există o astfel de nevoie”, a apreciat liderul de la Kremlin. În opinia sa, necesitatea unei eventuale folosiri a armelor nucleare strategice scade datorită creşterii producţiei de arme convenţionale.
El a susţinut că Rusia niciodată „nu a vânturat armele nucleare” şi că liderii occidentali sunt aceia care speculează pe această temă, mai ales europenii. „Rusia dispune de un sistem de alertă timpurie contra atacurilor cu rachete. Statele Unite de asemenea dispun (de un astfel de sistem). Nu însă şi Europa, astfel că ea este mai mult sau mai puţin lipsită de apărare”, a menţionat liderul de Kremlin.
Doctrina militară a Rusiei, publicată în anul 2020, prevede posibilitatea folosirii armelor nucleare în cazul unui atac asupra Rusiei cu astfel de arme ori cu alte tipuri de arme de distrugere în masă, sau când în urma unui atac cu arme convenţionale însăşi existenţa statului rus este ameninţată.
Putin s-a referit şi la armele nucleare tactice, pentru utilizarea cărora armata rusă a efectuat luna trecută exerciţii militare în apropierea Ucrainei şi prin care Moscova a urmărit să transmită un avertisment faţă de implicarea crescândă a Occidentului de partea Kievului în conflictul cu Rusia.
„Noi avem mult mai multe (arme nucleare tactice) decât sunt acestea pe continentul european, chiar dacă Statele Unite le-ar aduce pe ale lor”, iar în eventualitatea unor lovituri reciproce cu astfel de arme între Rusia şi ţările europene ce le deţin, „se vor angaja Statele Unite şi îşi vor folosi armele nucleare strategice ?”, s-a întrebat Putin. „Eu mă îndoiesc de asta. Dar sper că nu se va întâmpla niciodată”, a completat el, susţinând că o singură armă nucleară tactică a Rusiei este de 3-4 ori mai puternică decât tipul de bombă nucleară lansată de SUA în anul 1945 asupra oraşelor japoneze Hiroşima şi Nagasaki.
„Aş dori să cer tuturor să nu vorbească inutil despre posibilitatea folosirii armelor nucleare”, a concluzionat Putin pe acest subiect.
Un membru din conducerea unui think tank ale cărui idei sunt adesea transpuse în politica rusă a sugerat Moscovei săptămâna trecută să ia în considerare efectuarea unei explozii nucleare „demonstrative”, fără a ataca pe cineva, pentru a determina Occidentul să nu acorde Ucrainei permisiunea de a lovi teritoriul rus cu armele primite din ajutorul extern, permisiune între timp acordată.
„Efectul politic şi psihologic al unui nor de ciupercă nucleară, care va fi transmis între timp pe toate posturile TV în întreaga lume, le va aminti probabil liderilor occidentali un lucru care a prevenit războaiele între marile puteri în perioada scursă din 1945 şi pe care acum în mare măsură l-au uitat – teama de război nuclear”, a argumentat cel care a venit cu această sugestie, analistul rus Dmitri Suslov, membru al think tank-ului Consiliul pentru Politică Externă şi de Apărare.
Pe de altă parte, în declaraţiile date la forumul de la Sankt Petersburg preşedintele rus s-a arătat din nou dispus să reia negocierile de pace cu Ucraina pe baza acordului nefinalizat la Istanbul în martie-aprilie 2022.
„Suntem pregătiţi pentru discuţii, dar în aceleaşi condiţii pe care le-am discutat mai întâi la Minsk şi apoi la Istanbul şi nu asupra altora inventate. Totuşi, chiar şi cu (acordurile de la) Istanbul ca bază, trebuie să avem în vedere realităţile de astăzi”, a indicat Putin, făcând referire la faptul că aproape o cincime din teritoriul Ucrainei este ocupat de trupele ruse, care în plus acum au revenit în ofensivă. În această ofensivă trupele ruse au „eliberat” de la începutul anului 47 de localităţi, a mai spus preşedintele rus, care crede că armata sa îşi poate atinge progresiv obiectivele.
De asemenea, Putin a asigurat că nu intenţionează să decreteze vreo nouă mobilizare, susţinând că nu este nevoie de aceasta pentru operaţiunile militare din Ucraina, întrucât numai de la începutul acestui an „peste 160.000 de persoane” s-au înrolat în mod voluntar în armata rusă pentru a lupta pe frontul ucrainean. Singura mobilizare pe care el a decretat-o de când a lansat invazia asupra Ucrainei a fost în septembrie 2022, când au fost înrolaţi peste 300.000 de rezervişti şi numeroşi ruşi au fugit atunci din ţară de teama că ar putea fi chemaţi în armată, o parte dintre ei reîntorcându-se între timp.
