Emmanuel Macron se confruntă cu o alegere extrem de dureroasă: să arunce în joc tot ce are pentru a opri extrema dreaptă sau să încerce să salveze ceea ce a mai rămas din mișcarea sa cândva dominantă înainte ca aceasta să moară, scrie Politico.
Pentru liderul Franței, în vârstă de 46 de ani, primul tur al alegerilor parlamentare de duminică a fost o umilință la fel de personală ca ascensiunea sa uimitoare la președinție, ca proaspăt outsider, în urmă cu șapte ani.
După înfrângerea dezastruoasă suferită în fața extremei drepte la alegerile europene din iunie, el a convocat acest vot rapid cu un singur scop: să înăbușe din fașă alunecarea Franței spre extreme. A obținut contrariul.
A doua cea mai mare economie a Europei și singura sa putere cu arme nucleare este acum mai aproape ca niciodată de a forma pentru prima dată un guvern de extremă dreapta, după ce Adunarea Națională (AN) al lui Marine Le Pen a obținut un avans dramatic în prima etapă a votului.
Dacă al doilea tur de scrutin din 7 iulie va aduce o majoritate parlamentară pentru AN – iar previziunile sugerează că acest lucru este posibil – Franța va ajunge pe un teren necunoscut. Franța va fi guvernată, cel puțin în parte, de politicieni care și-au făcut un nume simpatizând cu Vladimir Putin și promițând să distrugă Uniunea Europeană, amenințând că vor porni un război împotriva migrației și că vor părăsi NATO.
Deși partidul lui Le Pen și-a atenuat unele dintre pozițiile sale mai tranșante, acesta rămâne profund sceptic în relația cu pozițiile politice occidentale principale. O victorie în aceste alegeri i-ar spori puternic șansele de a câștiga președinția Franței în 2027.
„Putem spune cu luciditate că dezintoxicarea AN ajunge în faza finală”, a declarat Bruno Cautrès, analist politic în cadrul institutelor Sciences Po.
„Au câștigat alegerile europene de trei ori la rând, iar Marine Le Pen a ajuns de două ori în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Dacă câștigă al doilea cel mai important scrutin din Franța [alegerile legislative], devin mainstream”, a adăugat el.
Conform analizei institutului de sondaje Ipsos, rezultatele preconizate ale partidului lui Le Pen îl plasează la mică distanță de putere. Partidul său a obținut 33,2% din voturi în primul tur, ceea ce înseamnă că extrema dreaptă ar putea obține între 230-280 de locuri în parlament, potrivit institutului.
Având în vedere că pragul pentru obținerea majorității absolute în parlament este de 289 de locuri, extrema dreaptă ar putea fi chiar în măsură să formeze un guvern peste o săptămână, cu președintele AN, Jordan Bardella, în fotoliul de prim-ministru.
Întrebarea care se pune acum este dacă ceva, sau cineva, îl poate opri.
Cât de aproape va fi Le Pen de o majoritate absolută depinde de modul în care reacționează celelalte partide și Macron la victoria sa răsunătoare. Vor lăsa divergențele deoparte și se vor uni pentru a învinge extrema dreaptă?
Alegerile parlamentare sunt un proces complex, în două tururi, în care cei doi candidați care obțin cele mai multe voturi în primul tur trec într-un al doilea tur. Dar, în aceste alegeri cruciale, prezența la vot a fost ridicată, ceea ce a însemnat că, în aproximativ 315 circumscripții, un al treilea candidat, adesea cineva din coaliția „Ensemble” a lui Macron, s-a calificat, de asemenea, pentru turul al doilea.
Duminică seara, aliații lui Macron încercau să afle ce să facă.
Proteste la Paris
Candidații „Ensemble” au fost eliminați în jumătate din cele 577 de circumscripții din Franța. Grupul parlamentar centrist al lui Macron se va reduce de la 250 de deputați la mai puțin de 100 în Adunarea Națională. Acum, aliații săi centriști se confruntă cu presiuni enorme pentru a se retrage din cursă în multe zone și pentru a-și sfătui susținătorii să voteze pentru alianța de stânga, care include radicali de extremă stânga, în încercarea de a o învinge pe Le Pen.
După publicarea proiecțiilor inițiale, mii de cetățeni francezi s-au adunat în Place de la République din Paris pentru a protesta împotriva extremei drepte. Scenele au amintit de protestele împotriva lui Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine, care s-a calificat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2002 în calitate de candidat al partidului cunoscut atunci drept Frontul Național.
Atunci, partidele și alegătorii s-au unit împotriva extremei drepte, lăsându-și diferențele deoparte pentru a învinge candidatul extremist în cadrul unei politici cunoscute sub numele de „cordon sanitar”. Dar politica europeană s-a schimbat dramatic în ultimele două decenii.
După un an de luptă în Parlament, partidul de extremă stânga Franța Nesupusă și liderul său, Jean-Luc Mélenchon, au apărut ca un adversar și mai mare pentru centriști decât Le Pen. Macron însuși a petrecut mare parte din această campanie criticând politicile alianței de stânga Noul Front Popular, care include extrema stângă, ca fiind „grotești” și distructive pentru Franța.
Vorbind la câteva ore după înfrângere, prim-ministrul lui Macron, Gabriel Attal, a subliniat acest lucru: el a cerut ca „niciun vot să nu meargă către Frontul Național”, dar a lăsat să se înțeleagă că candidații care aparțin coaliției lui Macron ar trebui să se retragă doar în cazurile în care un candidat din partea „forțelor republicane” este mai bine plasat pentru a câștiga – posibil excluzând candidații Franței Nesupuse.
Cel mai clar semn al ruperii cordonului sanitar a venit de la aliatul lui Macron și fostul prim-ministru Edouard Philippe, care a cerut în mod explicit alegătorilor să se opună și AN și Franței Nesupuse.
„Întrucât stânga a făcut din Macron marele său adversar, iar Mélenchon și Macron au petrecut luni întregi ducând o uriașă bătălie politică, este greu să refaci cordonul sanitar”, a declarat Bruno Jeanbart, de la OpinionWay. „De asemenea, nu știm dacă va face o diferență în rândul alegătorilor”. Jeanbart a adăugat că, adesea, alegătorii de centru se abțin atunci când au de ales între extrema stângă și extrema dreaptă.
Termenul limită de marți
Candidații care s-au calificat pentru al doilea tur de scrutin au timp până marți seara să decidă dacă se vor retrage din cursă sau vor continua să lupte. Duminică seară, se părea că, în multe circumscripții, al treilea candidat cel mai bine plasat se retrăgea pentru a ajuta un adversar să învingă AN.
Acest lucru înseamnă că estimările privind locurile pentru extrema dreaptă erau „deja depășite”, deoarece se bazau pe competițiile din turul al doilea, înainte ca candidații să înceapă să se retragă, potrivit lui Brice Teinturier, director al institutului de sondaje Ipsos, care a vorbit la BFMTV.
AN a declarat că nu va încerca să formeze un guvern dacă nu va obține o majoritate absolută în parlament. Duminică, Le Pen a insistat că Bardella va deveni prim-ministru numai dacă AN va avea sprijinul parlamentului. În mod tradițional, președintele francez nominalizează un prim-ministru din partea celui mai mare grup parlamentar din Parlament.
„Fără o majoritate clară, vor exista întotdeauna vechi conflicte, inerție intenționată și manevre politice care vor distruge adevărata alternativă de care țara are nevoie”, a declarat Le Pen în timpul unui eveniment de campanie în orașul estic Hénin-Beaumont.
Pentru a putea obține majoritatea absolută, Le Pen ar trebui să ajungă la un acord cu deputații din partidul conservator Les Républicains. Dar alianța preelectorală a lui Le Pen cu liderul Les Républicains, Eric Ciotti, a stârnit o reacție dură din partea greilor partidului.
În cazul în care alegerile se vor încheia cu un parlament mixt, proiectul politic al lui Macron s-ar putea menține pe o linie de plutire.
The post ANALIZĂ Politico: Macron este deja terminat. O poate opri cineva pe Le Pen? appeared first on tvrinfo.ro.
