Partidul de extremă-dreaptă Adunarea Națională (AN) ar putea ajunge să guverneze Franța. Deși a evoluat, filozofia sa de bază rămâne: imigranții sunt o amenințare la adresa siguranței și economiei țării, scrie The New York Times.
Jordan Bardella, liderul de extremă-dreapta al AN, care ar putea deveni următorul prim-ministru al Franței, a repetat aceleași promisiuni de bază de când au fost convocate alegeri anticipate în Franța.
În cazul în care partidul său va forma guvernul țării, el va reduce considerabil imigrația și impozitele și va lua măsuri drastice împotriva criminalității.
Dar AN este moștenitorul unei tradiții politice în Franța asociată cu rasismul fățiș, antisemitismul și negarea Holocaustului și, deși partidul s-a distanțat de acest trecut, unele filosofii de bază rămân încorporate în politicile sale: imigranții reprezintă o amenințare la adresa securității, economiei și identității naționale a Franței.
Printre planurile lui Bardella se numără retragerea dreptului automat la cetățenia franceză la vârsta de 18 ani pentru copiii născuți în Franța din părinți care nu sunt francezi; încetarea tratamentului medical gratuit pentru persoanele fără documente, cu excepția situațiilor de urgență; și restricționarea cetățenilor cu un al doilea pașaport de a ocupa locuri de muncă considerate sensibile, cum ar fi conducerea unei centrale nucleare și munca în domeniul apărării „strategice”.
El dorește, de asemenea, să împiedice infractorii condamnați să locuiască în locuințe publice și să reducă taxa de vânzare din țară pentru toate formele de energie, de la combustibil la electricitate.
Cum va face aceste lucruri nu este foarte clar. Programul de 21 de pagini al partidului, care abundă în fotografii și grafice, este plin de idei ambițioase, dar lipsit de detalii privind modul de punere în aplicare. Iar în ultimele trei săptămâni de campanie și dezbateri furibunde, Bardella a revenit asupra unor promisiuni sau le-a pus pe raft pentru mai târziu.
Dar chiar și unele dintre măsurile care au rămas în mod constant în planul său – cum ar fi eliminarea unor drepturi automate de cetățenie – și pe care dorește să le pună în aplicare imediat se vor confrunta probabil cu împotriviri din partea președintelui Emmanuel Macron și a consiliului constituțional al țării.
Problema banilor
Și mai este și problema modului în care Bardella va plăti pentru toate acestea.
„Vor avea dificultăți în punerea în aplicare a unora dintre programele lor”, a declarat Rémi Lefebvre, profesor de științe politice la Universitatea din Lille.
Nu este nici măcar clar dacă Bardella, în vârstă de 28 de ani, va deveni următorul prim-ministru al Franței. Partidul său și aliații săi au câștigat aproximativ 33% din votul popular pentru Parlamentul cu 577 de locuri în primul tur al alegerilor de duminica trecută. Cu toate acestea, doar 38 dintre candidații lor și-au câștigat locurile în mod categoric.
Cei mai mulți dintre ceilalți se vor confrunta duminica viitoare cu un al doilea vot determinant, iar o mișcare națională a luat naștere în întreaga țară pentru a-i împiedica să obțină o majoritate absolută. Mai mult de 200 dintre contracandidații lor s-au retras din cursele în trei, oferind voturi suplimentare celui mai puternic oponent pentru a-i bloca.
Bardella a declarat că nu va accepta funcția de prim-ministru fără o majoritate absolută de 289 de locuri. Dar dacă va deveni prim-ministru, a promis că guvernul său va pune în aplicare o paletă generoasă de măsuri în această vară.
Unele proiecte de lege sunt în conformitate cu convingerile anti-imigrație ale partidului său, cum ar fi restricția privind ocuparea anumitor locuri de muncă de către cetățenii cu dublă cetățenie, precum și încetarea unor tratamente medicale gratuite pentru persoanele fără documente.
În următorii ani, Bardella a promis să pună în aplicare principiul de lungă durată al partidului privind „preferința națională” – acordarea unui tratament preferențial cetățenilor francezi față de străini pentru anumite locuri de muncă, beneficii sau subvenții guvernamentale.
Măsurile vor fi probabil respinse de consiliul constituțional suprem al țării, a declarat Anne-Charlène Bezzina, profesor asociat în drept public și expert constituțional la Universitatea din Rouen Normandia.
Chiar în primăvara anului trecut, Curtea Constituțuional s-a pronunțat împotriva limitării prestațiilor sociale pentru cetățenii non-francezi care se află în țară de mai puțin de cinci ani, afirmând că astfel de restricții ar încălca în mod disproporționat dreptul la solidaritate națională, care este consacrat în Constituția Franței.
Alocarea de beneficii prin separarea persoanelor în funcție de locul nașterii sau cetățenie contravine fundamentelor Republicii Franceze, care datează din epoca iluminismului și sunt consacrate în Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din 1789, a explicat Bezzina.
„Nu se poate face diferențiere între francezii naționali sau binaționali”, a spus ea într-un interviu. „La fel și-n privința diferențierii francezilor în funcție de dreptul de naștere sau de sânge. Este împotriva principiului egalității”.
Ce plan are șanse
Programul lui Bardella recunoaște această barieră și face presiuni pentru modificarea Constituției prin organizarea unui referendum. Cu toate acestea, numai președintele are puterea finală de a face acest lucru, a remarcat Bezzina. Iar Macron a declarat că se opune multora dintre planurile Adunării Naționale privind „preferința națională”.
Potrivit experților, planurile imediate ale lui Bardella de a înăspri pedepsirea criminalității au mai multe șanse de a fi puse în aplicare rapid și fără probleme. În primele săptămâni de mandat, acesta a promis să adopte legi care să stabilească pedepse minime pentru infractorii recidiviști și să reducă subvențiile de stat pentru familiile tinerilor infractori prinși că recidivează.
„Cred că va fi capabil să facă acest lucru pentru a-și satisface electoratul”, a declarat Lefebvre, profesor de științe politice.
Pentru a readuce banii în portofelele francezilor, principala promisiune a lui Bardella a fost să reducă considerabil taxa de vânzare a energiei din țară. Când a fost întrebat cum va plăti pentru această măsură – estimată la 17 miliarde de euro de către Ministerul de Finanțe – Bardella a oferit o serie de posibilități, inclusiv reducerea plăților Franței către Uniunea Europeană cu 2 miliarde de euro.
În acest caz, este probabil să declanșeze un nou conflict cu Macron, un susținător puternic al Uniunii Europene, a prezis Lefebvre.
Dar Bardella s-ar putea confrunta și cu o provocare tehnică. Pe termen scurt, dacă un guvern francez ar refuza pur și simplu să trimită această plată, ar risca sancțiuni imediate și o reducere proporțională a transferurilor din partea Uniunii Europene – dintre care multe merg către fermierii francezi, care sunt cei mai mari beneficiari ai subvențiilor agricole, a declarat Eulalia Rubio, cercetător principal în domeniul afacerilor economice europene la Institutul Jacques Delors din Paris.
Negocierile pentru următorul buget multianual al Uniunii Europene urmează să înceapă anul viitor. Dacă guvernul francez insistă să primească o reducere a plăților sale în viitor, este probabil să primească ceva, a spus ea, deși nu atât de mult ca două miliarde de euro.
Dar costul pentru Uniunea Europeană, la care Franța este al doilea cel mai mare contribuabil, va fi mare, a spus Rubio, care este, de asemenea, un cercetător asociat senior la Centrul pentru Studii și Politici Europene.
„Franța a fost întotdeauna țara cu o viziune a unui buget mai mare pentru Uniunea Europeană”, a spus Rubio. „L-am văzut pe Macron cerând o dublare a cheltuielilor UE. Așa că putem uita complet de bugetul major pentru apărare și putem uita complet de un sprijin economic mai mare acordat Ucrainei.”
The post Ce schimbări ar aduce un guvern de extremă dreapta în Franța appeared first on tvrinfo.ro.
