Turiştii care ajung în Japonia sunt adesea neinteresați de aspectele culturale ale țării și nu respectă regulile de etichetă. Supraaglomerarea este, de asemenea, o problemă în mijloacele de transport în comun și la obiectivele turistice.
Politețea extremă și buna purtare în spațiile publice au devenit victime colaterale ale turismului de masă în Japonia, o destinație tot mai populară pe măsură ce yenul se depreciază, scrie El Pais.
Marea majoritate a acestor noi vizitatori sunt mai interesați de cumpărături decât de cultură. „În ultima vreme, există mai mulți vizitatori care sosesc orbește, fără nicio cunoştinţă prealabilă despre cultura ţării”, deplânge Enrique Medina, un fotograf și ghid turistic din Madrid care însoțește grupuri din Spania și America Latină prin țară.
Până de curând, turiștii străini făceau de obicei unele cercetări înainte de a merge în Japonia, spune el, luându-i ca exemplu pe cei care merg în aprilie pentru a vedea florile de cireș, un eveniment anual așteptat cu nerăbdare, care îmbracă în roz pal parcurile și bulevardele din întregul arhipelag.
Mai puține temple și mai multe cumpărături; mai puțin sushi și mai mult fast-food
Însă motto-ul actual al turiștilor pare să fie „mai puține temple și mai multe cumpărături; mai puțin sushi și mai mult fast-food”, adaugă Medina, amintind devalorizarea yenului, care în acest an a atins minime istorice față de euro și dolar.
Ghizii se străduiesc să le explice turiştilor normele civice ale unei țări care a fost închisă lumii timp de peste 200 de ani (între secolele XVII și XIX) și ale cărei evenimente zilnice sunt guvernate de o etichetă complicată, prea riguroasă pentru standardele occidentale.
Turiștii ascultă cu uimire descrierile pe care ghiduri precum Medina le fac despre comportamentul pasagerilor din metroul din Tokyo. Navetiștii așteaptă pe peroane în rânduri ordonate și tăcute pentru a facilita îmbarcarea și debarcarea pasagerilor și pentru a evita cea mai mică întârziere la plecare. În afara orelor de vârf, vagoanele sunt de obicei locuri calme, iar regula de a nu vorbi la telefonul mobil este respectată cu strictețe. Dar când urcă turiștii, aceștia invadează spațiul cu strigătele și gesturile lor. Mulți pasageri japonezi se enervează, dar, fiind educați să evite confruntările, aleg pur și simplu să schimbe vagonul.
Scena este recurentă pe rutele centrale de metrou, iar companiile de transport în comun desfășoară campanii de sensibilizare cu ajutorul afișelor.
Kyoto / Profimedia Images
Un afiș pus de compania Toei Transportation arată trei maimuțe care strigă în interiorul unui vagon, în timp ce lângă ele o vulpe încearcă să citească, o ursoaică își alină puiul speriat și o veveriță își pune indignată mâinile pe cap. „Te rog să ai grijă de oamenii din jurul tău”, se spune pe afiș, care a fost tradus în engleză, precum și în chineză și coreeană, cele două naționalități principale ale turiștilor din țară. Ilustrația este o trimitere la Cele trei maimuțe înțelepte, o maximă picturală populară care arată o maimuță acoperindu-și ochii, o alta acoperindu-și gura și ultima acoperindu-și urechile și care, conform tradiției, înseamnă „să nu vezi răul, să nu auzi răul, să nu vorbești de rău”. Campania are scopul de „a oferi confort pasagerilor și de a crea armonie”, potrivit unui purtător de cuvânt al Toei Transportation.
Un sondaj realizat de compania de consultanță EY Japan a arătat că cele mai grave trei consecințe ale turismului de masă sunt manierele proaste, precum și supraaglomerarea în transportul public și în cartierele cu atracții turistice.
Datorită dimensiunilor sale reduse și a numeroaselor atracții tradiționale, Kyoto este unul dintre orașele care suferă cel mai mult de pe urma impulsului turismului de masă.
În cartierul tradițional Gion, hoarde de turiști înarmați cu aparate foto și telefoane mobile asediază gheișele și pe ucenicele lor, numite maiko, cu atâta insistență încât presa locală a inventat porecla de „geisha-paparazzi”. Administrația locală a închis publicului unele intrări în Gion, a montat panouri pe care scrie că fotografiatul este interzis și a început să dea amenzi de 60 de euro pentru cei care încalcă legea.
Cea mai mediatizată măsură de combatere a exceselor turistice a fost instalarea, în luna mai a anului trecut, a unei prelate negre uriașe pentru a împiedica oamenii să fotografieze Muntele Fuji în orașul Fujikawaguchiko, la vest de Tokyo. Scopul a fost acela de a descuraja vizitatorii care se urcau pe acoperișurile caselor sau întrerupeau traficul pentru a obține o fotografie virală a unui lanț de magazine Lawson’s încoronat de vulcanul iconic. La sfârșitul lunii august, în urma unei avertizări de taifun, prelata a fost dată jos, iar primarul din Fujikawaguchiko a declarat presei locale că aceasta nu va mai fi montată, deoarece turiștii străini „și-au dat seama că astfel de măsuri sunt inutile dacă sunt respectate bunele maniere”. Cu toate acestea, unele mass-media au raportat că turiștii au descoperit un alt magazin din zonă unde poate fi obținută o imagine similară.
Primăvară. Cireș japonez
Un studiu recent publicat de The Japan Times indică faptul că țara asiatică a primit 25 de milioane de turişti internaționali în 2023, o rată de 0,2 turiști pe cap de locuitor, care este considerată scăzută în comparație cu Franța și Spania, care primesc 1,5 și, respectiv, 1,8 turiști pe cap de locuitor.
Japonia își propune să primească 60 de milioane de vizitatori până la sfârșitul deceniului, ceea ce ar ridica numărul de vizitatori la aproximativ 0,5 pe cap de locuitor, o cifră care, potrivit aceluiași studiu, este încă scăzută față de standardele europene.
Pentru Teruo Nakanishi, un șofer de taxi în vârstă de 60 de ani care lucrează în Kyoto, turismul de masă afectează doar cartierele centrale și a revitalizat economia orașului său. „Au apărut multe hoteluri și case de oaspeți, chiar și pe străzi pe care este foarte dificil să conduci”, spune el, referindu-se la aspectul vechi al orașului, care a fost cruțat de bombardamentele americane din cel de-al Doilea Război Mondial datorită patrimoniului său cultural deosebit. El este recunoscător pentru faptul că firmele de taxi din Kyoto anunță locuri vacante pentru persoane cu vârste de până la 64 de ani, din cauza lipsei de forță de muncă, agravată de îmbătrânirea populației.
O altă consecință care începe să apară este acceptarea treptată de către societatea japoneză a imigrației străine, deoarece multe hoteluri și întreprinderi din Kyoto și din alte orașe depind de personalul filipinez și vietnamez pentru serviciile lor de catering și de curățenie.
The post Mai puține temple și mai multe cumpărături, mai puțin sushi și mai mult fast-food. Bunele maniere, victime colaterale ale turismului de masă în Japonia appeared first on tvrinfo.ro.
