Plantaţi flori salbatice, nu cosiţi frenetic şi nu oferiţi adăpost insectelor şi păsărilor: în Franţa din ce în ce mai mulţi particulari renunţă la modelul grădinii uniforme pentru a contribui la întoarcerea albinelor, fluturilor şi a altor fiinţe vii, relatează joi AFP.
Cu un milion de grădini private în ţară, acoperind 1,2 milioane de hectare potrivit Institutului Naţional de Statistică şi Studii Economice (Insee), există un „potenţial mare pentru a face ceva în faţa pierderii biodiversităţii”, apreciază Isabelle Bouchy, preşedinta clubului Val de Seine al asociaţiei grădinarilor din departamentul Essonne, la sud de Paris.
„Este de patru ori suprafaţa parcurilor naturale din Franţa”, aşa că dacă fiecare dintre cei 58% dintre francezii care au o grădină privată „se implică, chiar şi puţin, aceasta este o pârghie extraordinară”, a explicat Isabelle Bouchy, care organizează vizite de mai multe ori pe an pentru a sensibiliza oamenii cu privire la puterile extraordinare ale grădinilor.
Potrivit unui sondaj realizat în 2022 de producătorul suedez de echipamente Husqvarna în rândul a 4.000 de proprietari din opt ţări europene, biodiversitatea este o „prioritate absolută” doar pentru 22% dintre aceştia şi 80% recunosc că nu ştiu cum să o întreţină.
Pe micul teren din jurul casei sale, Isabelle Bouchy a creat diferite spaţii pentru a favoriza biodiversitatea: o grădină de legume, plantaţii de flori, o peluză unde se află un salon de grădină, dar şi zone mai sălbatice, copaci şi tufişuri, un iaz foarte mic.
„Simt natura care suferă, scăderea numărului de fluturi, faptul că sunt din ce în ce mai puţini copaci, plantele care mor din cauza secetei. (…) Aşa că mi-am spus: ‘Ce pot face la nivelul meu, acasă?’ „. „Această grădină nu este perfectă, dar fac progrese. De multe ori este vorba despre lucruri mărunte” care pot schimba totul, a mărturisit ea.
Pe lângă renunţarea la produsele fitosanitare, interzise în Franţa pentru grădinile private din 2019, lucrurile simple pot face diferenţa: plantarea de „plante sălbatice le permite insectelor să se oprească, recrearea unor mici coridoare ecologice”, lăsarea unui „morman mic de lemn mort” le oferă un refugiu şi „lăsarea unei părţi din grădină care să rămână puţin sălbatică, este suficient”, a explicat ea, conform Agerpres.
Un alt avantaj puţin cunoscut al unei grădini mai naturale: reduce emisiile de gaz cu efect de seră (GES) prin transformarea gazonului în grădini de legume, oferind legume cu o amprentă de carbon mai scăzută decât cele din comerţ, potrivit unui studiu realizat în 2016 de David Cleveland de la Universitatea americană din Santa Barbara.
În plus, „tehnicile blânde de grădinărit, întreţinerea şi managementul ecologic limitează eliberarea de carbon în atmosferă”, subliniază Liga pentru Protecţia Păsărilor (LPO).
Gardurile vii sau un arbust de pe un balcon „nu oferă doar adăpost faunei sălbatice, dar ajută şi clima prin capacitatea lor de a stoca carbon prin fotosinteză”, notează LPO.
