275 de mii de elevi români au abandonat şcoala în ultimii 12 ani. Pentru ei, de-a lungul vieții, statul român va cheltui peste 100 de miliarde de euro. Adica 35% din PIB ul României pe un an. Datele apar în primul studiu despre impactul economic al abandonului şcolar în România. Pierde şi statul, dar pierd şi cei care decid să nu mai meargă la şcoală. Când vor fi adulţi, vor încasa salarii mult mai mici faţă de cei care termină liceul.
Școala Gimnazială Comăna din judeţul Braşov are peste 500 de elevi și una dintre cele mai mari rate de adandon din județ. 9% dintre copii renunță la educație.
Maria Moţa, directoarea Şcolii Gimnaziale Comăna de Jos, judeţul Braşov: Au plecat părinții cu ei în străinătate. I-au luat. Nici nu ne-au anunțat. Tinerele domnișoare se mărită. Anul trecut școlar am avut o copilă la 13 ani care s-a măritat. A abandonat școala și n-a mai venit, cu toate rugămințile noastre. A rămas însărcinată. Băieții care au abandonat școala au plecat la muncă. Au dat de gustul banului și asta e cauza care a dus la abandonarea școlii.
Ca să-i atragă, profesorii şcolii se străduiesc să folosească metode de predare cât mai diverse.
Anca Radu, profesoară, Şcoala Gimnazială Comăna de Jos, judeţul Braşov: Această sală a fost amenajată cu diverse, pentru a citi din fotoliu, de pe covor, din baldachin, de la masă.
Aproximativ 100.000 de elevi din România învață simultan, la clase diferite, în aceeași sală de curs
Şcoala Gimnazială 136 din Sectorul 5 al Capitalei pierde în fiecare an 5-6 copii.
Liviu Pavel, directorul Şcolii Gimnaziale Nr.136, Bucureşti: Sunt copii care lucrează, sunt copii care au activităţi, sunt copii care merg împreună cu părinţii. Undeva la 12 ani sunt copii care merg să lucreze cu părinţii. Pentru copiii mici, clasa I, a II-a, a III-a, există o formă de abandon şcolar. Din moment ce părinţii sau cine se ocupă de el se scoală la ora 10.00, cum ar putea copilul să se scoale la 7.30 să vină la şcoală?
Puţini mai revin în bănci vreodată, aşa cum a făcut o elevă care, la 14 ani, este în clasa a II-a. A intrat în programul „A doua şansă”
Eu nu am făcut şcoala aici niciodată, eu am fost în Anglia. Nu ştiu ce vreau să fac în viaţă, la ce o să fac mai departe, nu m-am gândit la asta, mărturisește adolescenta.
Mâncarea primită la şcoală este singura masă pentru mulţi copii din România
23.000 de elevi renunţă la şcoală anual
În România, în fiecare an, 23.000 de elevi renunţă la şcoală, arată analiza făcută de Camera de Comerţ Americană (AmCham) şi Universitatea din Bucureşti. Abandonul lor costă statul român. Calculat pe durata de viaţă, înseamnă miliarde de euro.
Dragoş Iliescu, profesor Universitatea din Bucureşti, coordonatorul raportului: Uitaţi-vă la aceste costuri groaznice, la felul în care România sângerează zi de zi bani pentru a acoperi gaura lăsată până la urmă din punct de vedere bugetar de persoanele care au abandonat şcoala şi uitaţi-vă că, dacă am fi investit din timp nişte bani, ne-ar fi costat mult mai puţin decât banii care îi pierdem la acest moment.
Fiecare persoană care a abandonat şcoala costă statul român 16.000 de euro.
Elisabeta Moraru, membru în Consiliul Director Amcham România: Vrem să semnalăm faptul că, în spatele acestor cifre, sunt foarte multe poveşti triste. Sunt contexte de viaţă ratate.
O persoană educată câştigă, pe durata vieţii sale, cu 200.000 de euro mai mult, faţă de o persoană care nu are nici opt clase.
România este țara din Uniunea Europeană cu cel mai mare procent de abandon școlar.
Eurostat: Copiii români, cei mai expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială din UE
The post Abandonul şcolar ne frige la buzunare. În fiecare an, 23.000 de elevi renunţă la şcoală appeared first on tvrinfo.ro.
