Hotărârea Curții Constituționale a României de a admite contestațiile împotriva candidaturii Dianei Șoșoacă la Alegerile Prezidențiale a stârnit o dezbatere aprinsă atât în mediul juridic, cât și în cel politic.
Deși, cutuma e că deciziile Curții nu de discută, ci se respectă, de această dată există opinii contra în interior CCR și evident un val de reacții în exterior.
E important să înțelegem de ce a stârnit atâta îngrijorare aceasta decizie.
Judecătoarea Iulia Scântei, într-o opinie separată de majoritatea Curții, a criticat vehement decizia, acuzând că CCR și-a depășit atribuțiile constituționale, legiferând în afara competențelor sale și încălcând principiul separației puterilor în stat.
Diana Iovanovici-Șoșoacă, o figură controversată în politica românească, și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale din 2024, iar Biroul Electoral Central (BEC) a înregistrat această candidatură, considerând că îndeplinește condițiile legale.
Totuși, doi cetățeni au contestat această decizie la CCR, invocând comportamentul și declarațiile anterioare ale acesteia. Într-o hotărâre fără precedent, CCR a admis contestațiile și a anulat înregistrarea candidaturii, dar nu pe baza legilor existente, ci introducând noi reguli de eligibilitate pentru candidații la președinție.
În opinia sa separată, Iulia Scîntei subliniază faptul că CCR și-a depășit competențele legale prin adăugarea a două noi condiții subiective pentru candidatura la președinție, condiții care nu sunt prevăzute nici în Constituție, nici în Legea nr. 370/2004 privind alegerile prezidențiale.
Cele două noi condiții introduse de majoritatea judecătorilor CCR se referă la „respectarea Constituției” și „apărarea democrației”, criterii extrase din jurământul prezidențial, dar care, în mod obișnuit, se aplică după alegerea unui candidat, nu înainte.
Scîntei argumentează că atribuțiile CCR sunt clar limitate la verificarea constituționalității procedurilor electorale, iar sancționarea încălcării limitelor libertății de exprimare trebuie să fie realizată de alte instituții ale statului, prin proceduri judiciare, și nu de către Curtea Constituțională în cadrul contenciosului electoral.
Conform judecătoarei Scîntei, CCR și-a asumat, în mod abuziv, atribuții care depășesc cadrul constituțional și legal, prin transformarea contenciosului electoral obiectiv într-unul subiectiv.
Decizia majorității a fost criticată pentru că a impus verificarea comportamentului și declarațiilor unui candidat, ignorând principiul separării puterilor în stat și, implicit, rolul limitat al CCR în procesul electoral.
Scîntei a subliniat că drepturile electorale ale unui candidat pot fi restricționate doar în cazurile expres prevăzute de Constituție și de lege, precum condamnările penale definitive sau îndeplinirea altor criterii obiective.
Decizia CCR, în opinia sa, a creat noi condiții de eligibilitate, pe care nici Constituția, nici legislația electorală nu le prevăd. Decizia CCR de a anula candidatura Dianei Șoșoacă ridică îngrijorări serioase în privința implicării Curții în evaluarea subiectivă a comportamentului politic al candidaților.
Aceasta deschide ușa unor potențiale abuzuri viitoare, în care candidații incomozi ar putea fi excluși din cursa electorală pe baza unor criterii arbitrare, stabilite de CCR și nu de lege.
Judecătoarea Iulia Scântei avertizează că această decizie subminează suveranitatea populară, întrucât un grup restrâns de judecători poate, printr-o astfel de interpretare, să decidă cine are dreptul să participe în alegeri, eliminând astfel voința electoratului din ecuația democratică.
Pe termen lung, aceasta ar putea conduce la instaurarea unei forme de cenzură politică, unde CCR devine un arbitru al „corectitudinii” ideologice a candidaților. Societatea civilă a reacționat prompt, subliniind pericolele pe care această decizie le aduce asupra procesului democratic.
Chiar dacă Diana Șoșoacă este considerată o figură controversată și extremistă, principiile democratice nu pot fi sacrificate sub pretextul protejării valorilor constituționale. Decizia CCR, care ar putea părea justă în cazul unui candidat cu vederi radicale, ar putea deveni un precedent pentru eliminarea altor candidați care critică guvernul sau sistemul politic.
Decizia majorității din cadrul CCR de a introduce noi criterii de eligibilitate pentru candidaturile prezidențiale, bazate pe interpretarea subiectivă a comportamentului politic, reprezintă o încălcare a principiului separării puterilor în stat și o extindere abuzivă a competențelor Curții.
Într-un stat de drept, libertatea de exprimare și dreptul de a candida sunt drepturi fundamentale, care nu pot fi limitate decât în condițiile stricte prevăzute de lege.
The post Criticile aduse CCR după motivarea în cazul Șoșoacă. Judecătoarea Scântei: CCR se comporta ca un legislator appeared first on tvrinfo.ro.
