Maricel Păcuraru, om de afaceri și patron de presă, a depus o cerere de anulare a condamnării sale din 2014 pentru spălare de bani. Avocații săi invocă o schimbare legislativă, susținând că infracțiunea de spălare de bani nu mai este reglementată în forma juridică de la momentul condamnării. Cererea ridică întrebări despre modul în care schimbările legislative pot influența deciziile definitive din trecut.
Afaceristul Maricel Păcuraru – a cărui familie deține postul de televiziune Realitatea TV – încearcă pe rolul Tribunalului București să scape de efectele condamnării de 4 ani de închisoare pronunțate pe numele lui în 2014, în legătură cu o „țeapă” de 4 milioane de euro în dauna Poștei Române. Tot la Tribunalul București, Maricel Păcuraru este judecat pe fond în dosarul fraudei cu cartele pre-pay de 5 milioane de euro în dauna Loteriei Române, potrivit Libertatea.ro.
În ambele dosare, Maricel Păcuraru pariază pe aplicarea deciziilor Curții Constituționale legate de redefinirea abuzului în serviciu și de constatarea prescripției. Păcuraru a fost eliberat condiționat pe data de 25 octombrie 2017 de Tribunalul Brăila, la 2/3 din pedeapsa de 4 ani la care fusese condamnat pentru prejudicierea Poștei Române. Maricel Păcuraru executase 815 zile din cele 1.460 de zile de pușcărie la care fusese condamnat. În acest moment, Maricel Păcuraru conduce „din umbră” Realitatea TV, prin copiii lui: Alexandra Beatrice Păcuraru-Bertalan și Ionuț Marcel Păcuraru, amândoi cu acțiuni la SC Geopol International SRL, potrivit portalului ListaFirme.ro.
Care ar fi miza pentru care Maricel Păcuraru ar vrea să scape de o condamnare pe care deja a ispășit-o? Răspunsul reiese din încheierea de ședință a Tribunalului București din data de 19 septembrie 2024, document consultat de Libertarea:
„Apărarea solicită să se constate ca fiind dezincriminate infracțiunile de spălare a banilor pentru care s-a dispus condamnarea contestatorului, încetarea executării măsurii de siguranță a confiscării speciale dispuse față de acesta, cu consecința încetării actelor de executare silită cu privire la bunurile care, prin efectul confiscării speciale, nu au trecut in patrimoniul statului, la data formulării prezentei, precum şi încetarea tuturor interdicțiilor, incapacităților și decăderilor ce rezultă din condamnarea contestatorului”, se arată în documentul citat.
