Ziua Mondială a Alimentației găseste România şi anul acesta în topul țărilor europene care risipesc hrana. Cantitățile care ajung la tomberon au mai scăzut, dar date recente arată că încă suntem printre campionii Uniunii la aruncatul la gunoi al produselor alimentare, deși avem printre cele mai mici venituri. Totul, în timp ce peste 2,8 miliarde de oameni din lume nu îşi pot permite o dietă sănătoasă.
Românii spun că fructele și legumele nu le lipsesc din casă. Dar sunt și primele care de obicei ajung la gunoi.
Nu doar românii risipesc alimente. Și alți europeni au aceleași obiceiuri, după cum arată datele oficiale.
Elisa Olaru, jurnalist TVR: În medie, o persoană aruncă 132 de kilograme de alimente în fiecare an. Aceasta s-ar traduce prin aproximativ 660 de mere sau 132 de pungi de zahăr.
În România se aruncă aproximativ 2,5 milioane de tone de mâncare anual. Cel mai mult se iroseşte în alimentația publică, în gospodăriile urbane și în industria de procesare, conform TVRInfo.
Bogdan Voicu, sociolog: Avem nevoie de foarte multă orientare rațională către modul în care facem lucrurile în fiecare zi, pentru a putea să prezicem ce am putea consuma. Mulți dintre noi nu au această capacitate și atunci consumăm mult mai mult decât ne permitem. Per ansamblu, ca societate avem de suferit pentru că, de fapt, devenim ineficienți. Aruncăm la coș o parte din lucrurile pe care le producem.
Legea împotriva risipei alimentare obligă magazinele să vândă la preț redus produsele aproape de expirare. Sau să le doneze unor ONG-uri, prin băncile de alimente, dacă nu sunt perisabile.
Dar nu toată lumea se conformează, spune președintele Federației Băncilor pentru Alimente.
Gabriel Sescu, preşedintele Federaţiei Băncilor pentru Alimente: Important e ca acele companii care au astfel de produse să-și dorească să facă un astfel de contract, pentru că noi scriem un e-mail, dăm un telefon, le propunem astfel de variante, dar nu găsim întotdeauna disponibilitate.
Gătitul acasă și prepararea porțiilor adecvate sunt metode eficiente de reducere a risipei. De asemenea, reutilizarea resturilor alimentare prin transformarea acestora în noi rețete sau înghețarea lor pentru consum ulterior contribuie semnificativ la diminuarea deșeurilor.
