UE și țări precum Marea Britanie, SUA și Australia indică faptul că vor face această creștere în schimbul unor modificări ale unui text preliminar, spun surse citate de The Guardian.
Principalele țări bogate participante la negocierile climatice ale ONU din Azerbaidjan au fost de acord să majoreze oferta financiară globală pentru a ajuta națiunile în curs de dezvoltare să combată criza climatică la 300 de miliarde de dolari pe an.
Conform The Guardian, gazdele azere au facilitat o întâlnire îndelungată, cu ușile închise, cu un grup restrâns de miniștri și șefi de delegații, inclusiv din China, UE, Arabia Saudită, Brazilia, Marea Britanie, SUA și Australia, pentru a rezolva disputele cheie legate de finanțarea climatică și tranziția de la combustibilii fosili.
Acest lucru s-a întâmplat pe măsură ce summitul Cop29 din Baku, care trebuia să se încheie vineri la ora 18:00, s-a prelungit până sâmbătă dimineața. O sesiune plenară planificată pentru ora 10:00 nu a mai avut loc.
Lumea în curs de dezvoltare a reacționat cu furie vineri la o propunere de finanțare de 250 de miliarde de dolari, considerând-o mult sub ceea ce este necesar pentru a ajuta țările sărace să treacă la o economie cu emisii reduse de carbon și să se adapteze la impactul vremii extreme. Această reacție a declanșat un efort diplomatic în culise pentru a crește oferta din partea țărilor dezvoltate.
Mai multe surse au declarat că UE și câțiva membri ai grupului țărilor bogate, inclusiv Marea Britanie, SUA și Australia, au indicat că ar putea accepta suma de 300 de miliarde de dolari, în schimbul unor modificări ale textului preliminar publicat vineri.
Se înțelege că secretarul general al ONU, António Guterres, a contactat mai multe capitale pentru a susține o sumă mai mare. Japonia, Elveția și Noua Zeelandă se numărau printre țările care s-au opus sumei de 300 de miliarde de dolari până vineri seara.
O ofertă de 300 de miliarde de dolari ar fi totuși mult sub ceea ce țările în curs de dezvoltare consideră necesar și ar atrage probabil critici aspre dacă va fi inclusă într-un text actualizat, așteptat în cursul zilei de sâmbătă. Cu toate acestea, cum unii miniștri plănuiau să plece din Baku în orele următoare, țările trebuie să decidă ce sunt dispuse să accepte.
Factorii politici complică negocierile
Unii miniștri din țările bogate au susținut că un acord ar putea fi mai ușor acum decât anul viitor, când Donald Trump va fi președinte al SUA, iar guvernele de dreapta ar putea reveni la putere în mai multe țări, inclusiv Germania și Canada. Ei au spus că nu doresc să facă un angajament pe care nu l-ar putea respecta.
Claudio Angelo, de la Observatório do Clima din Brazilia, a declarat că țările bogate „au venit clar cu intenția de a scăpa de obligațiile lor”. „După trei ani de negocieri, prima dată când am văzut o cifră concretă în text a fost ieri,” a spus el.
Acesta a adăugat că suma de 300 de miliarde de dolari sub formă de finanțare nerambursabilă este „mult, mult sub” ceea ce au nevoie țările în curs de dezvoltare. „Amintiți-vă, multe dintre ele sunt deja profund îndatorate,” a spus el. „Să ai finanțare climatică așa cum propune textul actual nu va face decât să înglobeze și mai mult aceste țări în datorii.”
Cifrele propuse și cererile țărilor în curs de dezvoltare
Conform textului preliminar al unui acord circulat vineri, țările în curs de dezvoltare ar primi cel puțin 1,3 trilioane de dolari pe an în finanțare pentru climă până în 2035, ceea ce corespunde cererilor formulate de majoritatea acestora înainte de această conferință de două săptămâni.
Totuși, națiunile sărace au solicitat ca o mare parte din această finanțare să vină direct de la țările bogate, de preferință sub formă de granturi, nu împrumuturi. Ele au considerat că oferta de 250 de miliarde de dolari din partea țărilor bogate, cu puține garanții legate de cât de mult ar fi fără condiții, este mult prea mică.
Oferta țărilor dezvoltate ar trebui să formeze nucleul unui sistem de finanțare „stratificat”, însoțit de un strat intermediar de noi forme de finanțare, cum ar fi taxe pe combustibilii fosili și activitățile cu emisii ridicate de carbon, tranzacționarea carbonului și forme „inovatoare” de finanțare. Stratul exterior ar include investiții din sectorul privat, în proiecte precum ferme solare și eoliene.
Aceste straturi ar trebui să însumeze 1,3 trilioane de dolari pe an, suma pe care economiștii de top au calculat-o ca fiind necesară pentru finanțarea externă a țărilor în curs de dezvoltare în vederea combaterii crizei climatice. Mulți activiști au cerut mai mult – unii propunând cifre de 5 sau 7 trilioane de dolari pe an, bazate pe responsabilitățile istorice ale țărilor dezvoltate pentru cauzarea crizei climatice.
Alte subiecte nerezolvate
Deși finanțarea climatică este tema principală la Cop29, alte probleme rămân și ele nerezolvate. Azerbaidjanul, care deține președinția negocierilor, a fost criticat pentru minimizarea unui angajament cheie privind „tranziția de la combustibilii fosili” în textele preliminare.
Acest angajament a fost făcut anul trecut la Cop28 din Dubai, dar unele țări doresc să-l elimine. Arabia Saudită a fost acuzată că l-a exclus din schițele textelor ori de câte ori a avut ocazia, stârnind furia țărilor care doresc să sublinieze nevoia urgentă de a renunța la cărbune, petrol și gaze și de a trece la energie regenerabilă.
The post Cop29: Țările bogate sunt de acord să crească finanțarea pentru problemele climatice la 300 de miliarde de dolari pe an appeared first on tvrinfo.ro.
