Discursul lui Călin Georgescu, deconstruit. Votanții lui nu se bazează pe rațiune, ci fac declarații de credință către liderul mesianic

Discursul lui Călin Georgescu, candidatul independent care a ajuns pe primul loc în preferințele electoratului după primul tur de scrutin al alegerilor parlamentare, înglobează un amalgam de teme, din care fiecare votant a ales tema cu care a rezonat. Între acestea, retorica desprinsă din național-comunismul anilor 1980, direcția ortodoxist-spiritualistă, cu elemente legionaroide, teorii ale conspirației QAnon adaptate spațiului românesc – tunelurile din Bucegi și cultura dacilor, explică, pentru tvr.ro, conf. univ. dr. Raluca Alexandrescu, profesoară de științe politice la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

Conf. univ. dr. Raluca Alexandrescu arată că votanții lui Călin Georgescu au adoptat ideologia pe care acesta o susține ca pe o credință, fiind ca niște adepți strânși în jurul unui guru. Sărăcia și slaba educație sunt motivele pentru care discursul lui Georgescu s-a bucurat de succes în rândul populației, explică Raluca Alexandrescu, în dialogul cu tvr.ro.

TVR: De ce nici un partid tradițional nu a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale?

Conf. univ. Raluca Alexandrescu: Sunt mai multe cauze pentru care, cel puțin în primul tur al prezidențialelor, nici PSD și nici PNL nu au reușit să-și aducă candidații aici. O primă cauză este cea pe care deja au identificat-o foarte mulți comentatori, anume un vot de blam la adresa modulului în care atât guvernarea PSD-PNL, cât și Administrația Prezidențială, sub mandatele președintelui Iohannis, au înțeles să guverneze și să comunice și să răspundă nevoilor electoratului și cerințelor elementare de transparență și de responsabilitate a actului de guvernare. Cred că asta este una dintre chestiunile fundamentale pe care, din păcate, în continuare, în pofida declarațiilor, nici PNL, nici PSD, nu dau semne că le-au înțeles cu adevărat.

O a doua cauză importantă de tranșe pentru care partidele acestea mari, care au dominat și domină piața politică, să zicem, în ultimii 30 de ani, nu au reușit să-și bage candidații în turul al doilea, este modul în care s-au încrustat în administrația publică centrală și locală și au construit rețele, au favorizat corupția, au stimulat corupția, au hrănit corupția, au hrănit o manieră complet netransparentă și nedemocratică de a distribui și controla puterea la nivel central și local prin multe scheme, rețele, combinații ori de corupție, ori de abuz de putere, ori de trafic de influență, ori pur și simplu prin rețele dinastice – pentru că vedem situații în care copiii preiau mandatele părinților sau apropiați care sunt în continuare în „cercul intim” al acestor mici baroni locali și care, în continuare, controlează tot.

Aceasta ar fi a doua mare problemă, iar aceste două probleme combinate se regăsesc într-o a treia, care este mandatul catastrofal, mai ales al doilea, al președintelui Iohannis la Cotroceni, și felul în care a arătat, de fapt, că exercițiul puterii de la Cotroceni s-a făcut într-o sfidare din ce în ce mai mare a modului cum trebuie să își exercite funcția prezidențială un președinte democratic, într-o țară a Uniunii Europene, în 2024.

Mi se pare emblematic felul în care a ieșit de la vot președintele Iohannis și a refuzat să răspundă la orice întrebare a jurnaliștilor, care, în fond, nici măcar nu voiau să știe mai mult decât ce gânduri are președintele Iohannis în ultima rundă de vot în calitate de președinte al României.

Acestea sunt cele trei aspecte majore – și, bineînțeles, toate acestea, pe fondul unei anxietăți din ce în ce mai mari a populației în legătură cu prețurile, cu inflația, cu starea economică. Astea sunt chestiuni care, în fond, nu ne disting la nivelul ăsta prea mult de ceea ce se întâmplă în celelalte țări europene: peste tot oamenii sunt îngrijorați, peste tot se confruntă o creștere a costului vieții fără precedent în ultimii 20 de ani, iar pe acest front, să vii să spui că, dacă ajungi la guvernare, vii să tai de peste tot și să privatizezi tot, nu cred că este maniera cea mai potrivită.

TVR: Și la aceste îngrijorări și anxietăți ale populației nu ar trebui să se adauge și frica de război? Am observat în discursurile lui Călin Georgescu și în modul în care oamenii răspund că l-au votat pentru că „ne ferește de război sau că dacă ne înțelegem cu Rusia, nu vine Rusia peste noi”.

Conf. univ. dr. Raluca Alexandrescu: Da, asta este o componentă foarte clară, extrasă din propaganda venită direct de la Kremlin, pentru că tot pachetul acesta care exploatează o frică justificată a populației, trăgând-o de fapt pe spuza teoriilor rusești privind modul în care acest conflict a fost în primul rând început și apoi alimentat tot de Rusia, e clar o influență de la Kremlin, pentru că toată retorica rusească de doi ani și mai bine, de când a izbucnit acest război, nu a făcut decât să spună același lucru: că, de fapt, cine sprijină Ucraina, Uniunea Europeană, NATO nu face decât să alimenteze războiul, ceea ce este evident pentru oricine privește clar lucrurile complet fals și strigător la cer. Cine a început războiul? Păi, nu l-a început Ucraina.

Toate aceste moduri de a împacheta, de a stimula și de a exploata, repet, o frică absolut justificată a populației, este clar o rețetă, e un punctaj venit de la Kremlin, cum primesc și alți lideri din România și din alte părți: „ne ferește de război, pentru că știe să vorbească cu Rusia”. Asta este clar o temă de influență rusească. Și chiar dacă sunt mulți comentatori mai experți pe această zonă decât mine, chiar dacă ei nu au putut să pună degetul și să spună, deocamdată cel puțin, că asta sau cealaltă procedură sau strategie au fost clar influențate direct sau plătite sau alimentate de influențe rusești, ceea ce spune și observă toată lumea este că există clar o influență în discurs, în narațiunea care a fost vândută electoral.

_______

În raportul „Arhitectura dezinformării. Alegeri. Propaganda Kremlinului. Dezinformare”, publicat în septembrie 2024, organizația Expert Forum reține că:

„- Frica românilor față de un război pe teritoriul țării este principalul mod de exploatare și blamare a NATO. Chiar dacă românii susțin covârșitor (81% în iulie 2024, conform statisticilor) apartenența la NATO, scopul propagandei nu este să înlocuiască această susținere, ci să o limiteze. Vorbim desigur de susținerea Ucrainei, susținere care este până în prezent contestată de unii analiști mainstream și surse de știri, altfel pro-Vest, dar în căutare de audienţă.

– Odată intrați în hora narațiunilor despre România Mare, termen care se referă tradițional la granițele din perioada interbelică, posibilitățile instrumentalizării reîntregirii naționale ca deziderat prind aripi. În primul rând am identificat o bulă consistentă care îl susține pe mareșalul nazist Ion Antonescu, dictator responsabil de facilitarea Holocaustului cu un exces de zel care a transformat România într-un teritoriu al deportărilor evreilor și pogromurilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

– Nostalgia după Antonescu nu este nici ea nouă”, în contextul actual blamează lipsa unei poziții pentru interesele naționale ale României, crearea unui stat care să cuprindă toți cetățenii vorbitori de limbă română. Pe sistemul pe care Rusia îl folosește pentru a-și justifica invazia unui stat suveran pentru minoritatea rusă din Ucraina, așa fanaticii din bula Antonescu visează la România Mare, presărând declarații anti-semite și ultra-naționaliste.

–  UE este o dictatură, inevitabilitatea războiului mondial dacă UE/NATO se implică și legitimitatea invadării Ucrainei..

– O narativă strategică a Rusiei promovată cu succes pe teren european poate fi sumarizată în următoare propoziție: Democrația este un sistem corupt și muribund”.

______

Discursul lui Călin Georgescu, un amalgam de teme din care fiecare alege

TVR: Ce părere aveți despre imaginea electorală a domnului Georgescu, liderul care se prezintă un Mesia care ne întoarce în mediul natural, care pozează în salvator? Am ascultat un interviu cu dumnealui în care se portretizează, la un moment dat, în rolul prințului din „Lacul lebedelor”, de care se îndrăgostește sora-lebădă care își salvează frații. De ce a fost sedus electoratul de acest tip de discurs, de lider salvator și de ce încă rezonează cu astfel de elemente?

Conf. univ. dr. Raluca Alexandrescu: Sunt foarte multe lucruri de desfăcut. Așa cum și discursul lui este un discurs care adună totul; nici nu poți să îl numești discurs, este un amalgam de teme care, uneori, se bat cap în cap unele cu celelalte, dar asta nu are mare importanță pentru acest tip de retorică.

Succesul pe care îl are acest tip de retorică vine dintr-o remanență, dintr-o capacitate de reziliență a discursului național-comunist. E o chestiune care ne vine de mult, pe care Nicolae Ceaușescu l-a impus în anii ‘80, în ultimul deceniu al regimului comunist, un discurs care, pe de-o parte, încerca să mențină ideologia unui fel de comunism adaptat condițiilor locale și, pe de altă parte, să suscite un naționalism într-o variantă evident utilizată în primul rând în direcția cultului personalității. Deci, în anii ‘80, pe urmă mai târziu preluat și de Corneliu Vadim Tudor și de alții asemenea, și filiația o vedem foarte ușor până în zilele noastre. A existat o masă foarte receptivă la tipul acesta de discurs securistico-național-comunist, care combina protocronismul cu rescrierea istoriei într-o variantă care glorifica un trecut, de altminteri, inexistent sau inventat sau în orice caz cosmetizat.

Acesta este primul set de de amalgam, care „prinde” în continuare și la o categorie de populație care este nostalgică, a trăit poate un pic vremurile alea și a rămas nostalgică și, mai dramatic, prinde la o categorie de populație – o arată și sondajele – între 18 – 25 și 35 de ani. Aceste două tranșe de vârstă care nu au trăit vremurile acelea, care trăiesc și se hrănesc din nostalgia și din reconstrucția falsă a acelor vremuri, ori prin familie, prin tradiție familială, ori uneori, prin școală sau lipsa școlii, mai bine zis.

Aici, ajungem, de fapt, la o altă cauză a succesului pe care o are acest tip de discurs, și anume sistemul de educație. Noi vorbim – eu și colegii mei din Universitate (UB, n.r.) – vorbim pe toate vocile de atâta vreme, scriem, publicăm în sensul ăsta, tragem semnale de alarmă în privința degradării școlii. În sensul cel mai larg cu putință, nu s-a putut obține decât răspunsul prin România educată, care, în opinia mea și a multora din colegii mei, este un eșec total, e o catastrofă. Deci culegem roadele unui învățământ care nu a reușit, în 35 de ani, să-și educe tinerii în valorile în care, de altminteri, se presupune că suntem – valorile europene, valorile democratice.

Toată lumea știe, circulă foarte des, în ultima vreme, sondajele și studiile publicate și Friedrich Ebert Stiftung și de alte alte fundații, care arată clar că o proporție îngrijorătoare – și asta nu sunt sondaje și studii de acum; sunt câțiva ani de când tot apar – 40 la sută din tinerii între 18 și 35 de ani s-au exprimat mai degrabă în favoarea unor soluții de tip „lider puternic și mai puțin cu alegerile”. Aici suntem, aceasta ar fi o parte a discuției, deci național-comunismul securistic, cu un pic de condimente legionaroide, exact cât a trebuit ca să alimenteze și latura aceasta a nostalgiei, reconstruită după perioada interbelică, dar care nu a fost absentă nici din național-comunismul lui Ceaușescu.

Să ne aducem aminte că Ion Antonescu a fost o figură foarte frecventată de toată ideologia ceaușistă în anii ’80; filmele lui Sergiu Nicolae îl prezentau ca pe un erou. Aici suntem și aici și canalele de media, în genere și toată cultura asta post-Revoluția postdecembristă care a pus în față, de pildă, filmografia lui Sergiu Nicolaescu, este foarte responsabilă pentru că asta a întreținut, a cultivat acest tip de pseudoistorie, de pseudoștiință tradusă într-un limbaj accesibil și glorifiant al unor fake-uri istorice.

Citiți și: Povestea zilierului care a ajuns pe lista Securității cu persoane de neutralizat. Un interviu cu istoricul Mihai Demetriade, despre contestatarul anticomunist Marin Chiriță

O a doua direcție, care este foarte periculoasă, este direcția ortodoxisto-spiritualistă – new-age-istă – din toate câte puțin și din toate pentru fiecare. Combină un soi de ecologism antimodernist, în sensul că de fapt cultivă și promovează idei care ne întorc cu 100 și ceva de ani în trecut, în sensul modernizării. Ecologia sustenabilă, reală, durabilă nu are nimic de-a face cu discursul lui Georgescu.

Nimeni nu spune că trebuie să te întorci în neolitic și să cultivi pământul cu agricultură de subzistență. Apoi, mai există spiritualismul și amalgamul acesta de cuvinte. În plus, este o retorică aiuritoare, care s-a văzut foarte bine într-unul din interviurile pe care le-a dat Călin Georgescu înainte de primul tur lui Mihai Tatulici, unde vezi o retorică găunoasă, care e, într-un fel, imbatabilă, pentru că se auto-reproduce, e impenetrabilă la argumentul logic, este absolut imună la orice demontare de fact-checking și, deci, continuă imperturbabilă, fără să se lase în nici un fel intimidată de nici un fel de apel al logicii sau adevărului. Și, de aceea, e și mai periculoasă.

Acest tip de siguranță pe care îl afișează retorica asta, construită pe cele mai mari aberații posibile – „Omul n-a fost pe Lună”, „apa nu e apă” și altele asemenea – sunt puse în spațiul public cu o siguranță de invidiat și foarte imună la orice tip de demontare rațională și, pe de altă parte, și acest tip de discurs are foarte multă audiență, dacă ieșim din bulele noastre raționaliste și conectate la o normalitate a științei de clasa a IV-a, vedem că sunt din ce în ce mai multe forumuri – proliferând pe Internet, pe YouTube, pe rețelele de socializare, în care acest gen de discurs are foarte mulți adepți; teoria conspirației – acestea vin și pe o filieră trumpistă. Aici se întâlnesc alte influențe, nu mai sunt numai nostalgicii, numai postnostalgicii, ci mai sunt și trumpiștii, care aduc un discurs al teoriei complotului și al conspirației în spațiul românizat; este, practic, o aclimatizare a teoriei complotului, așa cum a fost ea vehiculată de QAnon acum câțiva ani, în prima campanie a lui Donald Trump, și care a intrat acum pe terenul conspiraționist românesc, cu tunelurile dacice prin Bucegi, cu energiile, cu toată literatura conspiraționistă a securiștilor, a lui Pavel Coruț și toată compania.

E o încrengătură uriașă de tot felul de motive și teme aduse împreună. Unele poate nu coincid, se contrazic unele cu altele, dar ele reușesc să capteze pentru fiecare doritor câte ceva, în care votantul s-a regăsit. E o rețetă foarte periculoasă.

Este nevoie de o comunicare clară din partea partidelor politice către bazinele lor electorale

TVR: Cum putem contracara un astfel de discurs?

Conf. univ. dr. Raluca Alexandrescu: E foarte complicat, pentru că zilele acestea am văzut tot felul de încercări: pe de-o parte, să demontezi logic, chiar dacă nu suntem siguri că acest tip de demontare rațională și logică a retoricii de tipul ăsta e utilă, ea trebuie făcută, suntem datori să o facem. Nu știm cât de mare va fi impactul.

Pe de altă parte, cred că trebuie văzut un pic și cum ne poziționăm în raport cu – și asta e o responsabilitate mai ales a partidelor și a actorilor care sunt implicați în alegerile de exemplu, de duminică de acum, de pe 1 decembrie, să se poziționeze clar și să trimită un semnal către bazinele lor electorale presupuse sau certe în legătură cu acest pericol. Eu cred că e foarte greu să începi acum tu, profesor sau influencer sau jurnalist să demontezi o magmă, o mocirlă de obscurantism, de credulitate și de frică instrumentalizată și transformată în armă sau să o convertești într-o săptămână în altceva. E foarte greu, e practic imposibil. Și cred că este o responsabilitate pe care nimeni n-a trebui să o asume, pentru că este nedrept să pui pe umerii altora o responsabilitate pe care o poartă cei care au făcut politici publice dezastruoase în ultimii 30 de ani.

Deci, cred că noi suntem datori, jurnaliști, educatori în diverse forme și diverse locuri, să spunem lucrurile, să le demontăm, dar, pe de altă parte, pe termen scurt, pe proiecția electorală de acum, trebuie să existe o comunicare limpede ca cristalul din partea actorilor politici. Ori, eu îl repet, nu văd încă, în ceasul al 15-lea, o asemenea comunicare clară din partea mai ales celor doi mari vinovați de situația mizerabilă în care suntem, adică PNL și PSD. Acestea sunt partidele care au avut frâiele guvernării, nu numai în ultimii trei ani, dar le-au avut într-o formă sau alte diverse alianțe, mai mult sau mai puțin perverse și culpabile în ultimii 25 de ani.

Dacă nu vedem această comunicare, există pericolul de a vedea procentele partidelor extremiste, de extremă dreapta, crescând exponențial în Parlament și, evident, soluția de a vota partide care, pe de altă parte, ar putea să ofere măcar potențialul unei schimbări, pericolul în cazul lor este să, evident și este vehiculat de multă vreme, îți irosești votul, adică să votezi un partid mic, pe care speri să îl bagi în Parlament cu votul tău și te trezești că votul tău, de fapt, se duce la redistribuire.

Suntem în realități diferite

TVR: Se vehiculează în spațiul public diverse teorii – una dintre ele ar fi crearea unui cordon sanitar. Este soluția în cazul în care ne confruntăm cu candidați sau discursuri de tip populist-extremist?

Conf. univ. dr. Raluca Alexandrescu: Eu nu cred în asta, din două motive. Unul, pentru că s-a mai încercat strategia aceasta în legătură cu AUR și nu a reușit, al doilea – unde cordon sanitar? Pe cine protejează acest cordon sanitar? Suntem cu toții vinovați că scăpăm din vedere lucrul acesta: comunicarea nu se mai face între bulele noastre complezente din Facebook, unde ne plângem pe umeri unii altora sau chiar și la TV, unde pare că ne înțelegem măcar pe niște chestiuni generale, că suntem pentru valori democratice și europene și, apoi, mai discutăm lucrurile de detaliu. „Bătălia” nu se mai dă acolo. Unde cordon sanitar? Călin Georgescu nu a fost votat pe Facebook, a fost votat la urne, ca o consecință a unei campanii care s-a dezvoltat pe altă rețea, pe TikTok, pentru care EFOR a făcut o adresă. Trebuie înțeles cum poți să acționezi acolo și cum poți să introduci, de fapt, discuția asta într-o discuție amplă și care să nu fie uitată după alegeri, pentru că ea este purtată la nivel european și chiar global în legătură cu amenințările din ce în ce mai reale la adresa democrațiilor, amenințări care sunt concretizate prin acțiunile în interiorul acestor rețele sociale, cu algoritmi netransparenți, necontrolabili și cu surse de finanțare complet necontrolabile.

Înainte de a impune un cordon sanitar, eu cred că geografiile rețelelor de influență ar trebui determinate. Cordonul sanitar a fost stabilit atunci când s-a știut clar o frontieră pe care să poți să o stabilești. Acum, suntem în fața unor geografii care nu sunt încă definite; bâjbâim în întuneric și avem revelația faptului că vorbim între noi.

Terapia de grup și cordonul sanitar nu sunt metode eficiente de a schimba orientarea unei părți a electoratului, care nu are habar de aceste lucruri, vede și aude cu totul altceva. Suntem în realități diferite, din mai multe puncte de vedere, și la asta trebuie să lucrăm cu toții.

Sunt declarații de credință ale acestor votanți, care s-au strâns în jurul unui guru

TVR: Cum putem ajunge la acești oameni cu mesajele noastre, încât să le ridicăm niște semne de întrebare?

Conf. univ. dr. Raluca Alexandrescu: Pe termen scurt, mi se pare improbabil. E o chestiune care foarte greu de combătut. E un aspect foarte particular al acestui personaj, care se distinge de alți lideri de extremă dreaptă care există pe scena publică românească – și anume caracterul de sectă, de cult, este sociologia acestor mișcări, care se strâng în jurul unui guru și nu pe principiul verificării raționale și al gândirii critice, ci al credinței. E foarte complicat să demontezi în două zile ceva ce un om nu a internalizat ca urmare a unui travaliu critic, ne uităm pe comentarii și pe TikTok și vedem că sunt declarații de credință.

În literatura de specialitate, în sociologia politica, e vorba despre liderul mesianic, care apasă pe pârghii care nu au nimic de-a face cu decizia rațională, care apelează la argumentul credinței. Este greu de combătut, este o misiune pe termen lung, care nu poate fi dusă la bun sfârșit decât cu cooperarea întregii clase politice care să aibă voința politică să-și educe populația și să o facă mai prosperă, pentru că prosperitatea este, până la urmă, calea cea mai sigură de a îi face pe oameni mai receptivi la educație și la raționalitate.

Cât ții o bună parte a electoratului în sărăcie și în ignoranță, îl ții captiv ca să poți să îl manevrezi cum vrei tu, va veni un moment în care alții vor profita de acțiunile tale concertate. Această acțiune – aș zice criminală pentru democrația românească – s-a întors acum împotriva lor, pentru că acest tip de electorat cade cel mai ușor pradă discursurilor de tip mesianic, salvaționist și pseudo-ortodox. Aici, avem o responsabilitate împărțită și cu unii înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, care au încurajat sau alimentat acest tip de discurs.

Context:

Dialogul cu conf. univ. dr. Raluca Alexandrescu a avut loc în 27 noiembrie.

Joi, 28 noiembrie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a reținut că „au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral. De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială.

Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală. Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale, iar conținutul promovat de aceștia a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei”.

Citiți mai multe pe acest subiect pe site-ul TVR INFO, aici.

Citiți și: A început renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidenţiale. Greblă: Probabil vom avea ceva întârzieri în judeţele mari

Călin Georgescu, candidatul independent care a obținut peste două milioane de voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, s-a remarcat în spațiul public printr-o serie de declarații și poziționări controversate. Între acestea, amintim: „Partidul meu este poporul român”, „Nu este o candidatură, este o chemare – unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu”, „Această țară nu va mai sta în genunchi în fața nimănui, doar în fața lui Dumnezeu”, „A fost legea înmulțirii minunate a lui Iisus Hristos. Cinci pâini și doi pești care s-au înmulțit în 2,1 milioane. Le mulțumim și celor care nu ne-au votat, dar pe care îi așteptăm să ne fie alături. Ne unește ca oameni iubirea”, „A venit vremea să pregătim țara pentru venirea lui Hristos”. „Este exact ce vor ei să facă, au predat marfa de plastic, tot ce înseamnă nanocipuri și intră în tine ca într-un laptop” (despre sucuri), „Oare apa înseamnă doar H2O? Eu nu cred asta. Oricum eu vă spun că nu am nimic de a face cu acest H2O. Apa este mult mai mult, este informație, este vibrație”, „Dacă viitoarea mamă este manipulată de genul în care nu poți să naști decât prin cezariană, cum nasc astăzi în România peste 90%, este o tragedie. Știți de ce? Pentru că se rupe firul divin”.

În programul său electoral, intitulat „Hrană, Apă, Energie”, vorbește despre „întoarcerea la rădăcinile neamului românesc”, iar în cărțile sale susține ieșirea României din organizațiile internaționale care țin țara în „sclavie”, vorbind despre o conspirație a noii ordini mondiale, și militează la întorcerea la valorile creștine. S-a remarcat în spațiul public și cu o serie de declarații controversate, în care îi consideră martiri și eroi pe Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, pledând, totodată, și pentru „înțelepciunea rusească” („Șansa României este înțelepciunea rusească”). Recent, Georgescu a susținut, într-un clip postat pe rețelele de socializare, că nu vrea ieșirea României din UE și NATO.

Citiți o analiză despre alegerile din România și nemulțumirile românilor, așa cum se văd prin ochii jurnaliștilor europeni, în Politico, aici.

Reamintim că Universitatea București a lansat, în 27 noiembrie, un apel către români „să se informze cât mai bine și să meargă la vot pentru a decide ei viitorul României în funcție de evidențe și de certitudini privind candidații și ofertele lor electorale și nu în funcție de manipulări și promisiuni populiste.

Pentru apărarea democrației și a orientării euroatlantice și pentru evitarea autoritarismului, România are nevoie de lideri politici competenți, democrați și eficienți, dar care înțeleg problemele oamenilor, ale societății și propun soluții de rezolvare a lor realiste și umaniste, nu populiste sau mesianice”.

Un articol de Flavia Drăgan

The post Discursul lui Călin Georgescu, deconstruit. Votanții lui nu se bazează pe rațiune, ci fac declarații de credință către liderul mesianic appeared first on tvrinfo.ro.

  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *