Eurodeputatul român Siegfried Mureşan (PNL), raportor în comisia de specialitate pentru pachetul de sprijin pentru Chişinău anunţat de Comisia Europeană, s-a angajat să facă eforturi ca iniţiativa să fie aprobată rapid de Parlamentul European şi banii să ajungă în Republica Moldova cu o creştere a prefinanţării faţă de propunerea CE. Totodată, colegul său Dan Barna (USR) a promis tot sprijinul necesar pentru ca pachetul de sprijin să devină operaţional cât mai curând, iar vicepreşedintele PE Victor Negrescu (PSD) a început demersurile pentru deschiderea unui birou al legislativului european la Chişinău.
Siegfried Mureşan, care a efectuat recent o vizită la Chişinău, susţine că a discutat despre acest pachet de sprijin cu preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, şi cu preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu.
„Eu am fost desemnat raportor în comisia pentru bugete (BUDG) pe acest pachet şi vă spun următorul lucru: obiectivul meu este ca acest pachet să fie aprobat cât mai repede în Parlamentul European. Republica Moldova are nevoie de sprijin economic chiar în prima parte a anului următor, pentru că am văzut cât a fost de greu de ţinut alegeri prezidenţiale şi referendum, în condiţiile în care situaţia economică este dificilă în Republica Moldova. (…) Rata inflaţiei a fost aproape de 30% în anul 2022 în Republica Moldova, puterea de cumpărare a oamenilor s-a erodat”, a declarat Mureşan marţi, la Bruxelles, la o întâlnire cu jurnalişti români.
„De aceea la nivelul Parlamentului European suntem hotărâţi ca principala formă de ajutor pe care o acordăm Republicii Moldova în următoarele şase luni să fie ajutorul financiar şi economic. Ca raportor pe acest pachet, am trei obiective. Primul este să adoptăm legislaţia rapid la începutul anului 2025, pentru ca planul de creştere pe care Republica Moldova va trebui să-l prezinte apoi Comisiei Europene, aşa cum fiecare stat membru şi-a prezentat PNRR-ul Comisiei Europene, să fie aprobat cât mai repede şi prefinanţarea să fie plătită în primul semestru al anului 2025”, a explicat eurodeputatul din grupul PPE.
El a precizat că al doilea obiectiv pe care şi l-a propus este creşterea prefinanţării. „Comisia Europeană a propus o prefinanţare de 7% din cele 1,8 miliarde euro. Obiectivul meu este creşterea acestei prefinanţări. În funcţie de cum merg negocierile în Parlamentul European şi de cum voi reuşi să conving şi statele membre din Consiliu voi putea da o cifră în următoarele săptămâni, dar obiectivul este creşterea prefinanţării”, a spus el.
În al treilea rând, Siegfried Mureşan şi-a fixat ca obiectiv să crească ponderea fondurilor nerambursabile în acest pachet de sprijin.
„Din cele 1,8 miliarde (de euro – n.r.), Comisia Europeană a propus 20% fonduri nerambursabile şi 80% credite, în condiţii, ce-i drept, foarte avantajoase pentru Republica Moldova, o durată de rambursare lungă, rată a dobânzii foarte mică. Obiectivul meu este modificarea raportului între fonduri nerambursabile şi credite în favoarea fondurilor nerambursabile, o ajustare uşoară, favorabilă Republicii Moldova. Sumele de bani despre care vorbim, deci o creştere cu câteva puncte procentuale a prefinanţării de 7%, sume de bani adiţionale pentru Republica Moldova de ordinul a câteva zeci de milioane de euro nu sunt semnificative pentru toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în ansamblu, însă pot constitui un sprijin decisiv pentru parcursul european al Republicii Moldova şi cred că acest lucru trebuie făcut”, a subliniat Siegfried Mureşan.
Eurodeputatul român a mai afirmat că Uniunea Europeană a înţeles în sfârşit în ultimele două luni cât este de importantă Republica Moldova pentru siguranţa Uniunii Europene şi cât de mare este dorinţa Federaţiei Ruse de a ţine Republica Moldova pe loc.
„Am văzut cu toţii implicarea masivă a Federaţiei Ruse – mai ales în campania de la referendum – şi Uniunea Europeană acum concluzionează că este nevoie de sprijin rapid, real pentru a contracara această implicare a Federaţiei Ruse. Deşi rezultatul a fost strâns la referendum, acest demers a fost un succes. Ca atare, aş invita să nu cădem pradă narativului forţelor proruse de a pune sub semnul întrebării importanţa şi succesul acestui referendum. Prin acest referendum integrarea europeană a Republicii Moldova capătă un caracter ireversibil. Referendumul a produs rezultate, a fost validat de Curtea Constituţională şi rezultatul a fost introdus în Constituţie”, a mai spus Mureşan.
Eurodeputatul român Dan Barna, din grupul Renew, crede că şi rezoluţia adoptată luna trecută de Parlamentul European în care şi-a exprimat sprijinul faţă de Republica Moldova în contextul ingerinţelor ruse de dinaintea referendumului privind aderarea la UE şi alegerilor prezidenţiale a jucat un rol în alegerea făcută de moldoveni.
„După cum ştiţi, am fost foarte implicat în acest subiect, sunt cel care a iniţiat din partea grupului Renew rezoluţia Parlamentului European (…) Văzând acum rezultatul de la referendumul din Moldova, putem spune că a contribuit în mare măsură, pentru că, într-adevăr, argumentele din acea rezoluţie au fost folosite şi larg distribuite în Republica Moldova şi probabil a contribuit la rezultatul la limită, dar pozitiv până la urmă, în ceea ce priveşte acel referendum convocat de Maia Sandu”, a spus Barna miercuri, la un briefing pentru jurnalişti români.
El a subliniat că în momentul de faţă „există o fereastră de oportunitate pentru Republica Moldova care trebuie folosită la maxim”.
„În contextul rezultatului alegerilor din Statele Unite, în contextul în care nu vom şti care vor fi dezvoltările pe frontul ucrainean, oportunitatea de care Republica Moldova a beneficiat până în momentul de faţă, faptul că a ajuns în etapa de ţară în proces de aderare mult mai repede decât ar fi fost procedurile fără conjunctura războiului din Ucraina” face ca anul următor să fie „unul foarte important pentru a deschide cât mai multe dintre capitolele de aderare pentru Moldova, pe de o parte, şi a sprijini implementarea acelui plan de creştere pentru Moldova, acela în valoare de 1,8 miliarde anunţat de comisie, dar care în momentul de faţă urmează să intre în etapa de proceduri de implementare, pe de altă parte”, a adăugat eurodeputatul USR.
Barna a precizat că pentru delegaţia USR este o prioritate să realizeze cât mai multe demersuri în această direcţie, astfel încât „acest plan de plan de creştere să devină operaţional şi să să funcţioneze cât mai degrabă, tocmai pentru că viitorul este cumva incert” iar contextul devine imprevizibil pe termen lung.
În acelaşi timp, vicepreşedintele PE care are în responsabilitate relaţia cu Republica Moldova, sub coordonarea preşedintei legislativului european Robertei Metsola, Victor Negrescu, a anunţat că au început demersurile pentru crearea unui birou sau a unei forme de reprezentare a PE la Chişinău.
„Primul răspuns a fost unul pozitiv. S-a discutat în biroul Parlamentului European la solicitarea mea şi mă aştept ca acest lucru să se întâmple cât mai rapid cu putinţă, sper eu, până la alegerile parlamentare, pentru că dialogul interparlamentar este esenţial în perspectiva accelerării negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a spus Negrescu luni, la Bruxelles, într-o întâlnire cu jurnalişti români.
The post Eurodeputaţii români fac eforturi pentru ca Republica Moldova să aibă acces rapid la ajutorul de 1,8 miliarde de euro de la Comisia Europeană appeared first on tvrinfo.ro.
