În timp ce țările negociază finanțarea combaterii schimbărilor climatice, oficiali palestinieni au venit la Summitul liderilor mondiali pentru acțiuni climatice, COP29, în Baku pentru a evidenția legătura dintre încălzirea globală şi o altă criză: asediul Israelului asupra Fâşiei Gaza.
„Reuniunile COP sunt foarte dornice să protejeze mediul, dar pentru cine?”, a declarat Ahmed Abu Thaher, director de proiecte și relații internaționale la Autoritatea palestiniană pentru calitatea mediului, care a venit la Cop29 din Ramallah. „Dacă ucizi oamenii de acolo, pentru cine vrei să protejezi mediul și să minimizezi efectele schimbărilor climatice?”
În ciuda suferinței poporului său, Palestina „își face temele” cu privire la acordurile ONU privind clima, a spus Thaher. Palestina a semnat Acordul climatic de la Paris și a prezentat planuri de reducere a emisiilor de dioxid de carbon la ONU.
În Palestina, temperaturile cresc mai rapid decât media globală și Palestina este foarte vulnerabilă la inundații, valuri de căldură, secetă și furtuni. Dar activitatea de mediu este complicată din cauza războiului în curs, a spus Thaher.
Unii susținători au numit criza din Gaza un „ecocid”, spunând că războiul a făcut ecosistemele sale de neluat în considerare. „Ceea ce se întâmplă în Gaza ucide complet toate formele de viață”, a declarat Abeer Butmeh, un coordonator al Rețelei ONG-urilor palestiniene și al Prietenilor Pământului din Palestina, care a venit la Cop29 din Cisiordania.
Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale a solicitat în această săptămână un mandat de arestare pentru liderii Hamas și ai Israelului. Forțele militare israeliene au ucis zeci de mii de oameni în regiune și au distrus infrastructura și ecosistemele.
Peste 80 000 de explozibili au fost lansați în zonă, lăsând trei sferturi din terenurile agricole deteriorate și sistemele de apă deja epuizate contaminate, a declarat Butmeh. „Este o situație catastrofală”, a spus ea.
2,2 milioane de oameni sunt afectaţi de criza alimentară
În Gaza, aproximativ 2,2 milioane de oameni sunt afectaţi de criza alimentară, au arătat cercetările. De asemenea, energia este rară. „Israelul controlează mai mult de 90% din energia noastră, așa că nu este o situație ușoară”, a spus Thaher.
În lipsa energiei electrice, stațiile de tratare a apelor reziduale au fost forțate să se închidă, lăsând apele uzate netratate să inunde străzile. Când ecologiștii, inclusiv Butmeh, au testat apa din Fâșia Gaza, au găsit niveluri periculoase de coliformi fecali, a spus ea.
„Tăierea hranei, a energiei și a apei înseamnă uciderea tuturor oamenilor din Gaza”, a spus Butmeh.
Pentru ea, distrugerea din Gaza este profund legată de fluxul de combustibili fosili. Ea și alții au cerut un embargo asupra combustibilului pentru Israel. Este o cerere care a fost foarte prezentă în protestele și conferințele de presă de pe holurile Cop29. Thaher a refuzat să comenteze eforturile protestatarilor, spunând: „Acesta este rolul societății civile”.
„Dacă alimentează genocidul, cum pot vorbi despre justiție climatică?”
Akram Salhab, organizator palestinian și doctorand la Universitatea Queen Mary din Londra, a declarat: „Avem trei cereri principale. Ţările să nu mai vândă energie Israelului, țările să nu mai cumpere gaz din Israel și întreprinderile să se retragă din participarea la extracția de gaz din apele palestiniene ocupate ilegal.”
În ceea ce privește primul punct, organizatorii cer guvernelor să urmeze exemplul Columbiei, care a pus capăt vânzărilor de cărbune către Israel în iunie 2024. Țara a fost anterior cea mai mare sursă de importuri de cărbune din Israel.
Alte țări și-au luat angajamente similare – Turcia, de exemplu, a declarat în mai că va adopta o interdicție totală a comerțului cu Israelul. Cu toate acestea, Turcia ar fi permis în continuare petrolului să ajungă în țară prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC).
Grupul de advocacy împotriva combustibililor fosili Oil Change International a constatat recent că 28% din țițeiul furnizat Israelului între 21 octombrie 2023 și 12 iulie 2024 a provenit din Azerbaidjan, țara care găzduiește summitul ONU privind clima din acest an. Butmah a întrebat: „Dacă alimentează genocidul, cum pot vorbi despre justiție climatică?”
O țintă specială pentru activiști este compania energetică BP, principalul operator și cel mai mare acționar al conductei BTC. (Printre partenerii minoritari ai BTC se numără TotalEnergies și ExxonMobil.) Compania produce, de asemenea, o parte din țițeiul din Marea Caspică livrat Israelului prin intermediul conductei, împreună cu o companie petrolieră națională a Azerbaidjanului.
„BP este una dintre cele mai mari companii furnizoare de petrol către Israel”, a declarat Sadie DeCost, organizator în cadrul ONG-ului Tipping Point UK.
The Guardian a contactat BP, Exxon, Total și guvernul israelian pentru comentarii.
În martie, un expert ONU în domeniul drepturilor omului a declarat că Israelul a comis acte de genocid în Gaza și ar trebui să fie supus unui embargo asupra armelor. Convenția privind genocidul din 1948 cere părților ONU să utilizeze toate mijloacele disponibile în mod rezonabil pentru a preveni, pe cât posibil, genocidul într-un alt stat.
O investigație efectuată în septembrie de campania Energy Embargo for Palestine a indicat că petrolul transportat prin conducta BTC a fost rafinat pentru a fi transformat în combustibil pentru avioanele de război utilizate de Forțele de apărare ale Israelului. Salhab a susținut că acest lucru înseamnă că țările ar trebui, în temeiul convenției privind genocidul, să înceteze să furnizeze combustibil Israelului.
Un obiectiv-cheie pentru negociatorii Cop29 este stabilirea unui obiectiv extins pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice. Activiștii sunt îngrijorați dacă Palestina va putea accesa aceste fonduri. În calitate de membru al Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice (UFCCC) și de națiune „non-anexă 1”, Palestina ar trebui să fie eligibilă pentru ajutor financiar în tranziția către energia verde și pentru a face față impactului schimbărilor climatice, însă a avut dificultăți în accesarea acestui ajutor.
În unele cazuri, provocarea a constat în lipsa capacității de a finaliza procesele oneroase de solicitare a ajutorului pentru climă. Dar, în alte cazuri, problemele au fost „complet politice”, a declarat Thaher. „Avem nevoie de reformă pentru a face aceste fonduri accesibile”, a spus el.
Conform unui studiu, conflictele militare reprezintă aproximativ 5,5% din emisiile globale.
„De la Al Doilea Război Mondial, nu am mai văzut atâtea conflicte [globale]”, a declarat Sherry Rehman, fost ministru pakistanez pentru schimbările climatice. „Aceste războaie nu sunt cartografiate pentru amprenta lor de carbon și pentru ceea ce fac lumii”.
„Dezumanizarea grosolană a victimelor războiului, în special în Palestina”, a fost de neînțeles, a spus Rehman. „Există un motiv pentru care spunem ‘pământ pârjolit’. Din perspectiva mediului … după un război, Pământul este literalmente pârjolit”.
The post Oficial palestinian la COP29: Dacă ucizi oamenii, pentru cine vrei să protejezi mediul și să diminuezi efectele schimbărilor climatice? appeared first on tvrinfo.ro.
