Incidentele tragice au continuat şi după zilele de 21-22 decembrie 1989. La 23 decembrie 1989, au loc schimburi de focuri în mai multe oraşe din ţară. La Bucureşti, unităţi militare şi alte obiective strategice sunt, în continuare, atacate de grupuri diversioniste, înregistrându-se numeroşi morţi şi răniţi. Acţiunile forţelor diversioniste creează confuzie în rândurile populaţiei, ale forţelor militare şi ale echipelor de cetăţeni înarmaţi.
”Au loc incidente tragice dintre care două majore:
– dimineaţa – Soldaţi în termen şi ofiţeri de la o unitate militară din Câmpina sunt trimişi, îmbarcaţi în trei autobuze, să apere Aeroportul Internaţional Otopeni. În apropierea acestui obiectiv, trupele aflate în dispozitivul de apărare al aeroportului, necunoscând identitatea convoiului, deschid focul. Acţiunea se soldează cu 39 de morţi şi numeroşi răniţi. Câteva minute mai târziu, este atacat şi un autocar al companiei aeriene TAROM, considerat a fi inamic.
– seara – Şapte ofiţeri şi subofiţeri, între care şi Gheorghe Trosca, şeful statului-major al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă, sunt ucişi într-un schimb de focuri cu militarii care apărau sediul Ministerului Apărării Naţionale. Membrii USLA fuseseră trimişi la sediul ministerului pentru a întări dispozitivul de apărare”, notează volumul ”România. Date şi fapte. 1989-2009” (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, 2010).
La aceeaşi dată, Ion Iliescu transmite, în jurul orei 17.00, la posturile de radio şi televiziune o informare din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), indicând că s-a dat prioritate ”acţiunilor coordonate de luptă împotriva teroriştilor, soldate cu victime în rândul militarilor”, adăugând că ”toate unităţile militare şi marea majoritate a unităţilor de miliţie şi de interne acţionează unitar împotriva teroriştilor”. De asemenea, anunţă că au fost arestaţi Nicolae şi Elena Ceauşescu, Ion Dincă, Tudor Postelnicu, Emil Bobu ş.a., şi eliberarea tuturor deţinuţilor politici.
”Cele câteva persoane reţinute ca ‘terorişti’ au fost curând eliberate. Cererile repetate ale părinţilor tinerilor ucişi de a se stabili răspunderile, n-au avut urmare. Răspunderile pentru uciderea a zeci de militari în termen de la U.M. 0865, la aeroportul Otopeni, au rămas şi ele neelucidate” – arată lucrarea ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
La Timişoara, sute de mii de oameni sărbătoresc în centrul oraşului căderea lui Ceauşescu, continuă atacurile diversioniste asupra obiectivelor apărate de armată şi sunt efectuate mai multe misiuni de recunoaştere deasupra oraşului.
La Târgovişte, la ora 00.15, persoane neidentificate deschid focul asupra unităţii militare unde erau deţinuţi Nicolae şi Elena Ceauşescu. La ora 4.30, unitatea este survolată de două ţinte aeriene care, fiind considerate ostile, sunt atacate de apărarea anti-aeriană. În plus, este supusă unor atacuri terestre cu armament de infanterie. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”).
Liderul sovietic Mihail Gorbaciov informează Congresul Deputaţilor Poporului despre evenimentele din România. La Chişinău, capitala RSS Moldoveneşti, în centrul oraşului sunt aprinse mii de lumânări şi se desfăşoară o slujbă religioasă în memoria victimelor din România.
La 24 decembrie 1989, un comunicat al CFSN transmite că ”Poporul român şi-a afirmat încă o dată uriaşa energie morală descătuşată de voinţa sa eliberatoare. Armata şi-a făcut datoria, ca şi o mare parte din lucrătorii Ministerului de Interne. Revoluţia a învins”. Consiliul FSN anunţă adoptarea unor ”măsuri excepţionale imperios necesare momentului actual.” Aceste măsuri vizează încetarea completă şi imediată a focului pe tot teritoriul ţării şi declararea ilegală a actelor de vandalism şi răzbunare personală. Se anunţă că ”vinovăţia dictatorului şi a foştilor săi lachei în faţa istoriei şi a legilor va fi stabilită de tribunale”. Armata este declarată singura instituţie a statului care poate deţine arme de foc, persoanele care intraseră în posesia unor arme urmând să le predea până la 25 decembrie la ora 17.00. Totodată, populaţia este înştiinţată că unităţile Ministerului de Interne se vor integra MApN. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”)
Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române semnează un mesaj de solidaritate pentru cauza libertăţii şi democraţiei.
În ajunul Crăciunului, televiziunea şi radioul difuzează colinde pentru prima oară după mai mult de patru decenii. Pe străzi, în intersecţii, la gurile de metrou, precum şi în preajma obiectivelor strategice, echipe de militari şi cetăţeni, îndeosebi tineri, asigură ordinea. În unele zone ale capitalei se înregistrează sporadic focuri de armă, iar aparate de zbor militare efectuează zboruri de supraveghere.
Schimburi de focuri între forţele de apărare şi persoane neidentificate au loc şi la Cluj-Napoca, Arad, Craiova.
La Timişoara, locuitorii oraşului sărbătoresc, în continuare, victoria revoluţiei. În locurile unde au căzut oameni se aprind lumânări şi se depun jerbe de flori. Noile autorităţi iau măsuri de asigurare a dispozitivelor de apărare la instituţii şi unităţi din oraş, precum şi pentru intrarea în normalitate a activităţii.
În noaptea de 25 spre 26 decembrie 1989, dispozitivul militar care apăra Aeroportul Internaţional Otopeni este puternic atacat de grupuri diversioniste. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”)
La 26 decembrie 1989, Petre Roman este numit în funcţia de prim-ministru în Guvernul Provizoriu al României, prin decret al CFSN. Departamentul Securităţii Statului şi alte organe din subordinea Ministerului de Interne sunt trecute în componenţa MApN.
Sunt abrogate legi, decrete, acte normative ale vechiului regim, între care: toate decretele prin care se acordau titluri şi ordine ale României lui Nicolae şi Elenei Ceauşescu; Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Apărării; Legea privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale; decretul ce reglementa întreruperea cursului sarcinii; decretul pentru stabilirea situaţiei de drept a fostei Biserici Greco-Catolice.
În Bucureşti şi în mai multe oraşe ale ţării se înregistrează, în continuare, sporadic, focuri de armă.
Se instituie Tribunale Militare Extraordinare împuternicite să judece, în procedură de urgenţă, cazurile de terorism, iar sentinţele să fie executate imediat. Se acordă un termen-limită – 28 decembrie, ora 17.00 – pentru depunerea armelor.
La 27 decembrie 1989, are loc prima plenară a Consiliului Frontului Salvării Naţionale. Este adoptat decretul-lege privind constituirea, organizarea şi funcţionarea CFSN şi a consiliilor sale teritoriale. Este ales Biroul Executiv al CFSN: Ion Iliescu – preşedinte, Dumitru Mazilu – prim-vicepreşedinte, Cazimir Ionescu şi Kiraly Karoly – vicepreşedinţi.
Adunarea Generală Extraordinară a Academiei Române decide anularea hotărârilor prin care se acordaseră titluri academice lui Nicolae şi Elenei Ceauşescu.
Personalităţi politice, diplomatice şi culturale din întreaga lume au trimis mesaje de sprijin pentru poporul român: George Bush, preşedintele SUA, Peter Mladenov, secretar general al CC al PC Bulgar, Ladislav Adamec, preşedintele PC Cehoslovac, scriitorul Vaclav Havel, preşedintele francez Francois Mitterand, ministrul de externe vest-german Hans Dietrich Genscher, secretarul general al NATO Manfred Worner, premierul britanic Margaret Thatcher, conform volumului ”Istoria României în date”.
La 28 decembrie 1989, printr-o serie de decrete sunt înfiinţate ministerele: Economiei Naţionale; Agriculturii şi Industriei Alimentare; Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător; Culturii; Industriei Chimice şi Petrochimice; Energiei Electrice.
Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt înmormântaţi, în secret, la Cimitirul Ghencea Civil din Bucureşti.
Se constituie Comitetul provizoriu al Uniunii Scriitorilor: Mircea Dinescu, preşedinte; membri: Ana Blandiana, Dan Deşliu, Ştefan Augustin Doinaş, Domokos Geza, Octavian Paler, Eugen Simion, Stelian Tănase, Dan Hăulică – purtător de cuvânt al Uniunii Scriitorilor, notează ”Istoria României în date”.
Tot la această dată, se înfiinţează, la Sibiu, Forumul Democratic German din România.
Coroane de flori depuse în memoria victimelor Revoluţiei din decembrie 1989, pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, Bucureşti, 28 decembrie 1989.
La 29 decembrie 1989, un decret CFSN desfiinţează Departamentul Securităţii Statului.
La 30 decembrie 1989, se constituie, la Bucureşti, Grupul pentru Dialog Social.
La 31 decembrie 1989, Ion Iliescu anunţă, cu prilejul discursului de Anul Nou, abolirea pedepsei cu moartea pe teritoriul României, sistarea exporturilor de produse alimentare, importarea unor bunuri de consum, sistarea unor lucrări publice costisitoare, precum Canalul Dunăre-Bucureşti, sistemul hidrotehnic Dunăre-Jiu-Argeş, zona liberă din portul Constanţa, centrala termoelectrică Anina sau Casa Poporului. Totodată, anunţă acordarea unor loturi în folosinţă personală de până la 5.000 de metri de pătraţi membrilor cooperatori.
Este adoptat un decret-lege privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România, un decret-lege privind repatrierea cetăţenilor români şi a foştilor cetăţeni români şi un decret-lege privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Guvernului României. Are loc prima şedinţă a Guvernului provizoriu, condus de Petre Roman.
Aşa cum aminteşte şi lucrarea ”The 1989 Revolutions in Central and Eastern Europe. From Communism to Pluralism” (Manchester University Press, 2013), România a fost singura ţară care a trecut prin violenţe la scară largă în şirul revoluţiilor din 1989; oficial, 1.104 oameni au murit şi peste 3.300 au fost răniţi. Dictatura lui Nicolae Ceauşescu, considerată de mulţi drept cea mai brutală şi represivă din Europa de Est, a reprezentat, fără îndoială, unul din principalele motive pentru acest deznodământ trist. Regimul său reuşise plata tuturor datoriilor externe spre sfârşitul anului 1989, dar acest lucru a fost atins doar „prin reducerea drastică a consumului intern” (după cum descria istoricul ungar Ivan T. Berend), care s-a tradus prin rafturi goale în magazine, case neîncălzite şi obişnuitele tăieri de energie electrică, evocă sursa citată.
În cadrul evenimentului ”Rezilienţa spiritului sub opresiune – 35 de ani de la Revoluţia din 1989”, desfăşurat la 11 decembrie 2024, la Cluj-Napoca, scriitoarea Ana Blandiana a declarat: ”Libertatea este singurul lucru care s-a câştigat net, adică e clar că nimeni nu are dreptul să spună că nu s-a câştigat libertatea în decembrie 1989. Toate celelalte lucruri pe care le-am visat… unele nu s-au împlinit deloc, altele s-au împlinit pe jumate, altele lucrăm şi acum pentru ele, dar libertatea am câştigat-o.”
The post Căderea comunismului, 35 de ani: Evenimentele din 23-31 decembrie 1989 de la Bucureşti şi din alte oraşe appeared first on tvrinfo.ro.
