Noul guvern vine cu un program menit să ofere servicii de sănătate mai bune, cu o creştere de buget de 1 la sută din PIB pe an, până la media europeană. Are în plan şi restructurarea sistemului de sănătate publică. Accentul va trece de la spitalizările scumpe, la servicii oferite de medicii de familie şi în ambulatorii. Din paturile pentru afecţiuni acute, o parte va fi alocată pacienţilor care stau să moară. Apare şi introducerea obligatorie a serviciilor cu programare, care, potrivit unor experţi, înseamnă şi liste de aşteptare.
Potrivit programului, medicii de familie vor fi stimulaţi cu bonificaţii, locuinţe de serviciu şi un buget de practică, dacă aleg zonele rurale sau defavorizate. Acolo va fi dezvoltată şi o reţea de ambulatorii, cu un pachet complet de investigaţii şi analize, spitalizare de zi şi servicii conexe.
În plan apar şi mai multe laboratoare de stat, dar şi o reţea naţională de centre comunitare integrate. Internările în spitale vor fi concentrate acolo unde există şi specialişti.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii: E important să regândim paturile pentru pacienţi acuţi. Probabil nu va mai fi necesar un număr aşa mare. Să le înlocuim fie cu servicii de paliaţie, dar mai ales cu servicii de recuperare.
Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice: Vedem de foarte multe ori spitale mici, orăşeneşti sau judeţene, care ori nu au gardă, ori nu au profesonişti, ori nu au medici, dar ele sunt deschise, funcţionează, dar fără să ofere foarte multe servicii, şi marea majoritate a oamenilor vin în centrele mari, în oraşele universitare. Acolo cred că trebuie găsită o soluţie ca aceste mici spitale să se transforme în ambulatorii sau în centre comunitare.
Prof. Dr. Cătălina Poiană preşedinte, Colegiul Medicilor din România: Voi susţine orice reformă care va duce la eficientizarea serviciilor oferite pacienţilor şi la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru personalul medical, dar, în acelaşi timp, este foarte importantă şi eficientizarea sumelor alocate pentru sănătate, astfel încât aceste sume, care ştim că sunt insuficiente, să ajungă acolo unde se pot îmbunătăţi serviciile medicale oferite pacienţilor.
Planuri sunt multe, dar banii, puţini. Una dintre soluțiile propuse ar fi…
Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii: Încurajarea spitalelor publice ca medici care lucrează în public să poată dezvolta activităţi suplimentare în spitale, după program e una dintre soluţiile care pot fi luate în considerare.
Dr. Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate: Introducerea unor servicii programate şi ţinute cu evidenţă informatizată, ceea ce, de fapt, înseamnă listă de aşteptare. Adaptarea deconturilor la costurile reale ale serviciilor medicale spitaliceşti, altfel spus, creşterea valorii acestor tarife mai aproape de realitate, dar asta, automat, atrage după sine şi o scădere a numărului de pacienţi care pot fi văzuţi în cadrul aceluiaşi buget. Altfel spus, o listă de aşteptare şi deschiderea portiţei pentru cei care îşi permit şi vor să nu stea pe lista de aşteptare să folosească asigurări private sau plătite din buzunar.
Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor: Nu poate fi pus în practică pentru că se va crea discriminare în rândul pacienţilor. În contact cu pacientul sunt 2 ore şi apoi pleacă la privat. Ar fi o mare problemă pentru că s-ar crea discriminare în rândul pacienţilor. Medicii vor interna cu prioritate pacienţi pe aceeaşi infrastructură, în aceleaşi saloane, cei care nu plătesc vor fi neglijaţi. Nu se pot amesteca lucrurile. S-a mai încercat. Sunt 22 de ani de când se încearcă această idee. Sistemul de sănătate nu are încă infrastructura necesară pentru a aplica o asemenea măsură. Mai degrabă statul trebuie să aibă grijă să avem o contribuţie corespunzătoare, să aibă venituri corespunzătoare să poată să facă faţă cheltuielilor. Poate şi un al doilea pilon de contribuţie la sănătate.
Emanuel Ungureanu, deputat USR: La Institutul Oncologic Bucureşti, pacienţii îşi cumpără branule. Finanţarea în unele spitale se apropie de zero. Spitalele acumulează datorii lună de lună. Casa de Asigurări e într-un imens deficit.
Sănătatea ar urma să primească în plus 1% din PIB pe an, până la media europeană. În programul de guvernare apar, între altele, şi consorţiile de spitale care să facă achiziţii cu preţuri mai mici.
The post Ce pregătește Guvernul pentru o sănătate mai bună appeared first on tvrinfo.ro.