2024 a adus o încetinire semnificativă a boom-ului fotovoltaic în Uniunea Europeană, cu o scădere drastică a ritmului de instalare a noilor capacități solare și o scădere a investițiilor pentru prima dată în ultimii patru ani.
Cu toate acestea, România se numără printre puținele țări ale Uniunii Europene care au prognoze mai optimiste pentru viitorul energiei solare, având cea mai mare rată de creștere a instalărilor din regiune.
Potrivit unui raport recent al SolarPower Europe, în 2024, Uniunea Europeană a instalat doar 66 GW de energie solară, o creștere anuală de doar 4%, marcând o încetinire dramatică față de anii anteriori, când creșterile erau de peste 40%.
De asemenea, investițiile în sectorul fotovoltaic au scăzut cu 13%, ajungând la 55 de miliarde de euro, comparativ cu 63 de miliarde de euro în 2023. Cea mai mare scădere a cererii a fost înregistrată în rândul instalațiilor rezidențiale, ca urmare a atenuării crizei energetice din perioada 2022-2023.
În 2024, instalările solare pentru locuințe au scăzut cu aproape 5 GW față de anul precedent. Walburga Hemetsberger, CEO la SolarPower Europe, a avertizat că acest declin reprezintă un semnal de alarmă pentru politica energetică a Europei, subliniind că Uniunea Europeană trebuie să instaleze aproximativ 70 GW anual pentru a-și atinge obiectivele de securitate energetică și de combatere a schimbărilor climatice până în 2030.
Potrivit economica.net, în ciuda tendinței generale de încetinire a dezvoltării energiei solare în Europa, România se remarcă prin prognoze optimiste. Potrivit SolarPower Europe, țara noastră este singura din topul piețelor europene care a revizuit în creștere estimările pentru perioada 2025-2028, cu o rată de creștere anuală a instalărilor de 36%. Acest lucru ar putea însemna că, până în 2028, România va ajunge la o capacitate totală de 19 GW, comparativ cu doar 5 GW la finalul anului 2024.
România beneficiază de mai mulți factori favorabili care contribuie la creșterea rapidă a sectorului fotovoltaic. Programul Casa Verde pentru prosumatori, licitațiile CFD și finanțările europene pentru dezvoltarea de parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni sunt doar câțiva dintre acești factori.
De asemenea, îmbunătățirile aduse cadrului legislativ, inclusiv eliminarea dublei taxări a energiei pentru stocare, au stimulat investițiile în energia solară.
În ciuda progreselor, România se confruntă și cu provocări considerabile. Accesul la rețea rămâne o problemă majoră, cu un număr semnificativ de proiecte deja pe listele de așteptare.
De asemenea, numărul limitat de potențiali clienți pentru preluarea energiei produse prin PPA-uri și noile reglementări ce impun organizarea licitațiilor pentru accesul la rețea începând din 2026 ar putea complica dezvoltarea ulterioară a proiectelor fotovoltaice.
În concluzie, în timp ce Europa se confruntă cu o încetinire a ritmului de creștere în sectorul fotovoltaic, România rămâne o excepție pozitivă. Cu un cadru legislativ favorabil și o cerere din ce în ce mai mare pentru energie curată, România se află pe cale să devină un lider în domeniul energiei solare în următorii ani.
The post Boom-ul fotovoltaic, în cădere în UE. Prognoze optimiste pentru România appeared first on tvrinfo.ro.
