Agricultura românească rămâne pe profit şi în acest an, mai ales pe zona producţiei de cereale, chiar dacă recordurile nu s-au mai ţinut lanţ ca în 2018, dar rămâne tributară importului de alimente, cu un deficit în creştere, în special în comerţul cu Uniunea Europeană.
Anul 2019 a fost marcat de fenomene meteo extreme, iar fermierii au fost nevoiţi să se adapteze pentru a face faţă secetei, ploilor torenţiale, grindinei şi, mai nou, tornadelor.
Ministerul Agriculturii a sprijinit financiar şi în 2019 producţia de tomate în spaţii protejate, chiar dacă importurile s-au majorat, dar şi producţia de usturoi, colectarea lânii, porcul de Bazna şi Mangaliţa, alocând sume semnificative de bani şi pentru reabilitarea sistemului de irigaţii.
Pesta porcină africană a continuat să zdruncine serios sectorul zootehnic şi industria cărnii din România, iar Comisia Europeană a impus restricţii României, considerând că măsurile luate de autorităţi pentru limitarea extinderii virusului au fost insuficiente.
În luna octombrie, Casa de Comerţ Agroalimentar „Unirea” a deschis două magazine, unul în Sibiu şi unul în Bucureşti, din lanţul celor 60 de magazine propuse a fi inaugurate în acest sistem.
Pe 7 noiembrie, noul ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a trimis Corpul de Control la nou înfiinţata societate, inclusiv la Bursa de Peşte de la Tulcea, în condiţiile în care membrii Consiliului de Administraţie au semnalat „grave probleme privind modul de cheltuire a bugetului alocat Casei de Comerţ Agroalimentar”.
Premierul Ludovic Orban declara, pe 6 noiembrie, la învestirea ministrului Oros, întrebat dacă va susţine proiectul Casei de Comerţ Unirea, că nu mai este nevoie de refacerea gostaturilor de odinioară, dar recunoştea că trebuie asigurate condiţii egale de acces la piaţă pentru producătorii români.
„Vremea gostaturilor a trecut. Sigur că pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiţii egale de acces la piaţă şi asupra acestui lucru noi am fost susţinătorii unui proiect legislativ care sperăm să fie pus în practică, de altfel este şi unul dintre punctele care există în programul de Guvernare, dar sincer cred că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate.
Trebuie reglementări clare de a sigura accesul la piaţă pentru producătorii autohtoni şi dacă aceste reguli sunt respectate nu mai este nevoie să refacem gostaturile de odinioară”, sublinia premierul.
Despre bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2020, mai mic cu 14,5% decât anul trecut, noul ministru declara recent că reducerea fondurilor alocate MADR nu a fost făcută „în nici un caz din sprijinul acordat fermierilor”. Într-un interviu acordat AGERPRES el susţinea că vor fi păstrate anul viitor toate programele de susţinere a producătorilor agricoli derulate în 2019.
„Programul „Tomata” rămâne sigur, la fel şi programul privind producţia de usturoi. Anul acesta am dat 62 de milioane de euro pentru „Tomata”, deşi importurile de roşii au crescut în fiecare an, cu 17% în 2018 faţă de 2017, şi cu 24% în 2017 faţă de 2016. Avem bugetate şi lucrările pe irigaţii, păstrăm şi programul antigrindină. Nu am deschis alte programe noi”, spunea Oros, în interviu.
Acesta a precizat că acest sistem de programe pe produs ar trebui înlocuit cu nişte scheme de finanţare pentru toate legumele, dar nu numai pentru producţie ci şi pentru depozitare şi procesare.
România a reuşit să se claseze şi în 2019 pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui, şi din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu un total 3,489 milioane de tone şi un plus de 13,93% faţă de 2018, potrivit Agerpres.
Daea, cifre falsificate?
Cu toate acestea, randamentul înregistrat a fost mai mic faţă de 2018, de numai 2.660 kg/ha, iar suprafaţa însămânţată mai mare, respectiv 1,31 milioane hectare, faţă de un milion hectare în 2018.
La porumb boabe, România a obţinut o producţie de 16,99 milioane de tone, mai mică cu 9% faţă de anul trecut, deşi suprafaţa însămânţată a fost mai mare cu 240.000 de hectare. În 2019, suprafaţa însămânţată cu porumb a depăşit 2,65 milioane hectare, iar randamentul de circa 6.500 kg/ha.
Pentru recolta record de porumb obţinută anul trecut, de peste 18,66 milioane de tone, Comisia Europeană a cerut României în luna iulie să-şi revizuiască cifrele, susţinând că a transmis o producţie mai mare decât faţă de cât a realizat, însă Petre Daea anunţa la acea vreme că nu revizuieşte nimic, pentru că tot ce a transmis la Bruxelles reprezintă cifrele reale obţinute în România.
Pe partea de produse tradiţionale, România a obţinut în acest an, în luna octombrie, înscrierea a două noi produse româneşti în registrul produselor care beneficiază de protecţie europeană, respectiv „Cârnaţi de Pleşcoi” şi „Telemea de Sibiu”, ambele obţinând Indicaţie Geografică Protejată (IGP).
În total, şapte produse româneşti sunt înregistrate pe sisteme de calitate europeană, respectiv Magiun de prune Topoloveni – (IGP) (2011), Salam de Sibiu – IGP (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei – IGP (2017), Scrumbie de Dunăre afumată – IGP (2018), Cârnaţi de Pleşcoi (2019), Telemea de Ibăneşti – Denumire de Origine Protejată (DOP) (2016) şi Telemea de Sibiu – IGP (2019).
De asemenea, alte patru dosare au fost trimise în analiză la Comisia Europeană pentru obţinerea înregistrării pe sisteme de calitate europeană, respectiv Caşcavalul de Săveni, Salata de icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap şi Plăcinta dobrogeană.
Importurile de produse agroalimentare măresc deficitul comercial în 2019
România şi-a mărit deficitul în comerţul cu produse agroalimentare, numai în primele opt luni ale acestui an ajungând la 1,14 miliarde de euro, un plus de 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă avansul importurilor a fost de 9,3%, până la 5,43 de miliarde de euro.
„Deficitul comercial pe produse agroalimentare la 8 luni era de 1,114 miliarde de euro, dar ce este mai grav este faptul că deficitul cu Uniunea Europeană a depăşit două miliarde de euro, un nivel record. Niciodată nu a fost atât de mare cu ţările din spaţiul comunitar, cu care suntem şi prieteni, dar şi concurenţi”, spunea în interviul pentru Agerpres ministrul Agriculturii, Adrian Oros.
Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea importată, însă România a continuat să exporte materii prime şi să aducă din import produse procesate cu valoare adăugată mare.
Carnea de porc ocupă de mai bine de 20 de ani prima poziţie în topul produselor importate de ţara noastră, astfel că în perioada 1 ianuarie – 31 august 2019 au fost aduse 179.079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro.
