Scriam la începutul lunii martie că omenirea a ajuns la o răscruce de drumuri. Începea un anotimp al recluziunii mondiale, al luptei îndârjite cu inamicul invizibil, molima covid 19. Planeta Pământ primise, în plină figură, o ghiulea biologică care se propaga cu o forţă nemaicunoscută. Munţi, ape, lacuri, mări, oceane, insule ascunse în păduri tropicale, nimic nu-i stătea în cale. Cotropea totul cu viteză de neimaginat. Era începutul coşmarului pe care, ni-l doream, aruncat tot cu viteză la coşul cu gunoi al istoriei. Am ajuns în luna iulie şi pandemia este, deocamdată, acelaşi subiect principal care ne invadează viaţa zi de zi. Din nefericire, după toate prognozele, deocamdată ne aflăm, încă, departe de final.
M-am gândit să modific titlul rubricii „Artiştii, pandemia şi izoleta culturală” şi să trec într-un registru moderat optimist, “Confesiuni la timpul prezent, actorii, visând la viitorul apropiat ” să ofer mereu cuvântul artiştilor, celor care, ne înnobilează sufletul au energii pozitive şi rămân îndrumătorii noştri în templul Artei.
Astăzi, au răspuns cu gentileţe rugăminţii mele, actorii Cristina Deleanu şi Eugen Cristea. Amândoi au ajuns să fie cunoscuţi publicului după ani de muncă în care s-au dăruit trup şi suflet meseriei.
După o scurtă interpelare, dintr-o suflare, pe whatsApp, am primit răspunsul, au adăugat şi o fotografie cu ei, amândoi şi, încă una, din care ne zâmbeşte caţelul Yummy. Au încercat să rezume experienţa din ultima vreme, timpul care „s-a coagulat” pentru noi toţi, după ce am început „să stăm acasă”. Şi azi şi mâine şi, iarăşi, nu se ştie cât. Amară ironie a soartei ne-a pregătit destinul.
Repet, Eugen Cristea şi partenera lui de viaţă Cristina Deleanu actori dăruiţi cu har, de renume în arta românească. Emisiuni la posturile de televiziune, roluri diverse interpretate pe scena teatrului, pe platoul de filmare, experienţă pedagogică de câteva decenii, CD-uri best off, doi artişti care şi-au onorat şi demonstrat mereu, pe deplin, menirea.
Să-i dăm cuvântul doamnei Cristina Deleanu , cum ar spune colegii de la CNN, :”You have the floor Lady Cristina Deleanu” :
- „Încerc să înţeleg situaţia în care ne aflăm şi să nu mă panichez. Încerc să mă adaptez gândului că ni se întâmplă aceste lucruri şi suntem obligaţi să ne adaptăm.
Mă pregătesc să scriu o carte despre viaţa mea în artă dar şi în această perioadă. Şi, ca un făcut, de câţiva ani buni citesc numai despre situaţiile conflictuale, despre ce e în lume, despre spionaj şi despre guvernările din umbră. Mă gândesc, zilnic, la anii mei plini de satisfacţii, pe vrema când oamenii erau chiar normali! Gânduri care îmi dau forţa necesară de a merge mai departe. Cât se mai poate”.
Eugen Cristea contrar obiceiului, este eliptic. La întrebarea mea despre, cum arată viaţa lui la timpul prezent şi ce îndrevede pentru viitor îmi spune :
- Prezentul ? Simplu. Ies foarte puţin. La plimbare cu căţeluşul Yummy, de trei ori pe zi. Şi numai prin preajma casei. Pe aproape. Citesc enorm, ceea e făceam şi înainte. Scriu pentru rubrica mea despre actori din revista REBUS BIS. Toate textele le voi aduna într-un volum, cel mai probabil în toamnă. Joc la Teatrul Naţional, pe acoperiş în ÄLLEGRO MA NO TROPPO, am concerte on line cu Mike Godoroja & Blue Spirit. Probabil, va urma un „live” în Parcul Tei, în luna august. Între timp, lucrez la un roman autobiografic. Filmez un rol într-un film al unui tânăr absolvent, este vorba despre un scurt metraj etc . Toate aceste “ munci ” le fac GRATUIT. Cam atât? Aaa, exersez zilnic la ghitară, pregătind un nou CD cu “best” of.
