În ultima şedinţă a Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European a avut loc dezbaterea pe marginea proiectului de raport inițiat de către europarlamentarul român Daniel Buda, pe tema „ Creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în activitatea fondurilor structurale și de investiții europene“. Acest raport își propune noi modalităţi de creştere a vizibilităţii rezultatelor investiţiilor politicilor de coeziune și urmărește să examineze experienţele reale din acest sector. În plus, raportul urmăreşte să stabilească noi modalităţi de comunicare a performanţei acestor fonduri astfel încât valoarea adăugată să fie cât mai vizibilă. „Vreau să subliniez faptul că în Marea Britanie doar 9% dintre cetăţenii chestionaţi în Eurobarometru, au cunoştinţă cu privire la investiţiile Uniunii Europene, iar cea mai mare rată a Brexitului s-a înregistrat tocmai în zonele unde erau cele mai multe fonduri europene. La polul opus avem Polonia, unde 75% din cei chestionaţi ştiu despre avantajele şi sunt informaţi cu privire la programele de finanţare existente“, a explicat Buda.
Peste 15% din totalul investiţiilor publice din statele membre
„Este extrem de important ca la finalul acestui raport împreună, cu toții, să identificăm noi și noi mijloace și metode de sporire a vizibilității politicii de coeziune și în același timp, aș spune eu, de consolidare a acestei politici în cadrul politicilor Uniunii Europene. Plecând de la premisele că nu putem avea o Europă puternică fără o Uniune Europeană puternică și în același timp nu putem să avem o Uniune Europeană puternică fără să avem o politică de coeziune puternică. Politica de coeziune este cel mai important vehicul de investiții de creștere la nivelul Uniunii Europene, cu 351,8 miliarde de euro, ceea ce a însemnat în medie, peste 15% din totalul investițiilor publice în statele din Uniunea Europeană, cu mențiunea că în anumite state membre aceste investiții au ajuns până la 60-80%. Instrumentele politicii de coeziune s-au dorit, și în același timp s-au dovedit a fi un instrument util și eficient pentru canalizarea fondurilor către regiunile mai sărace, și în acelaș timp, evident, cu scopul său principal de a reduce disparitățile dintre regiunile Uniunii Europene“, a subliniat Daniel Buda în intervenţia sa.
O treime dintre europeni conştientiează impactul acestor bani în economia ţărilor lor
„Politicile de finanţare ale Uniunii Europene au un impact asupra tuturor cetăţenilor din Uniune şi cu toate acestea, însă, din păcate, nu întotdeauna au fost traduse în practică despre cât de mult s-a schimbat viaţa de zi cu zi a cetăţenilor în urma accesării acestor fonduri. Percepţia privind eficacitatea politicilor regionale potrivit Eurobarometrului din 2015 este că doar puţin peste o treime dintre europeni conştientizează despre eficienţa investiţiilor fondurilor europene în zonele în care aceştia trăiesc. De aceea, prin raportul din proprie iniţiativă ne propunem noi modalităţi de creştere a vizibilităţii rezultatelor investiţiilor politicilor de coeziune. Urmărim, aşadar, să examinăm experienţele reale şi să contribuim la creşterea vizibilităţii fondurilor structurale şi de investiţii, şi în acelaşi timp ne propunem să avem o abordare care să vizeze legătura între instrumentele politicii de coeziune cu politicile locale cu scopul de a spori eficienţa deciziilor la nivel local, subliniez, prin dezvoltarea guvernanţei participative, a unui instrument eficient. În plus, raportul urmăreşte să stabilească noi modalităţi de comunicare a performanţei acestor fonduri, astfel încât, valoarea adăugată să fie cât mai vizibilă. În plus, raportul va evalua şi modul prin care poate fi sporit impactul comunicării prin intermediul platformelor sociale mass-media, care sunt tot mai mult folosite în ultima vreme. Trebuie să identificăm noi modalităţi de creştere a responsabilităţii comune, atât pe verticală, cât şi la toate nivelurile de guvernare, subliniez, punând împreună toţi partenerii relevanţi, în toate etapele ce ţin de implementarea politicii de coeziune. Cred eu că este foarte, foarte important să atragem atenţia că beneficiarii fondurilor ESI, trebuie să preia rolul de ambasadori ai politicii de coeziune pentru că ei sunt cei mai în măsură să vorbească despre efectele benefice ale acestei politici. Avem în vedere să identificăm modalităţi pentru ceea ce înseamnă implicarea cetăţenilor la creşterea atractivităţii procesului de consultare publică şi să facilităm cât mai mult creşterea accesului la reţelele de diseminare a informaţiilor. Nu în ultimul rând, ne propunem ca acest raport, prin două capitole principale, eficientizarea metodelor de comunicare în vederea creşterii vizibilităţii, şi în acelaşi timp, aşa cum am spus, intensificarea participării partenerilor prin creşterea rolului lor în procesul de luare a deciziilor“, a mai explicat Buda.
Adaptarea mesajelor la specificul şi aşteptările publicului
„În ceea ce priveşte comunicarea şi vizibilitatea, aici, reţinem faptul că instituţiile europene trebuie să depună eforturi pentru creşterea atractivităţii oportunităţilor de finanţare ale Uniunii Europene, în primul rând, prin ceea ce noi am spus de foarte multe ori la această Comisiei, şi anume prin simplificare şi creşterea flexibilităţii pentru că observăm că foarte multe state se plâng de procesele extrem de complexe în ceea ce înseamnă accesarea acestor fonduri, şi bineînţeles că atunci acestea ajung mai greu practic să fie implementate. În acelaşi timp, cred că autorităţile naţionale au obligaţia de a adapta strategiile naţionale la specificul local, ceea ce de altfel s-a subliniat şi cu ocazia dezbaterii şi celuilalt raport, tocmai în scopul de a facilita accesul beneficiarilor la finanţare. De asemenea, în acest sens autorităţile de management au rolul de a implementa instrumente mai adaptate în acest sens. Este extrem de important să avem o în vedere o creştere a rolului autorităţilor locale şi regionale în implementarea politicii de coeziune, aşa cum am subliniat, prin consolidarea cooperării cu actorii sociali şi economici, astfel încât să crească vizibilitatea acestora în teren. În ceea ce priveşte o problemă extrem de importantă pe care cu toţii am sesizat-o, cea legată de ceea ce înseamnă livrarea rezultatelor. Sub acest aspect apreciez că este nevoie de o informare şi comunicare a Uniunii Europene care să fie revizuită şi cu scopul de a transmite mesaje care să fie cât mai concise şi pe înţelesul cetăţenilor europeni în vederea capitalizării rezultatelor şi a experienţelor acumulate. Fac aici o paranteză şi subliniez faptul că la proiectele sub 500.000 de euro prin FEADR nu este nevoie să fac niciun fel de publicitate, prin urmare aceste fonduri sunt absorbite în diverse state, pe diverse paliere şi nimeni nu ştie că ele sunt din cadrul politicii de coeziune, ceea ce apreciez că este foarte grav. De aceea cred că Comisia Europeană ar trebui să elaboreze un studiu cuprinzător privind comunicarea rezultatelor şi cetăţenilor europeni trebuie să le fie traduse prctic aceste rezultate pe înţelesul lor. În ceea ce înseamnă această legătură între fondurile de investiţii şi cunoştinţele sau informarea cetăţenilor, reţinem împrejurarea că în Marea Britanie doar 9%, şi este foarte important de reţinut acest lucru, că doar 9% dintre cetăţenii chestionaţi în eurobarometru, au cunoştinţă cu privire la investiţiile Uniunii Europene, iar cea mai mare rată a Brexitului s-a înregistrat tocmai în zonele unde erau cele mai multe fonduri europene. La polul opus avem Polonia, unde 75% din cei chestionaţi ştiu despre avantajele şi sunt informaţi cu privire la programele de finanţare existente. Recenziile obţinute confirmă faptul că nu există un model unic de comunicare şi de aceea este nevoie de adaptarea mesajelor la specificul şi aşteptările publicului şi sub acest aspect subliniez din nou nevoia de a avea în vedere evoluţiile digitale. În ceea ce priveşte contribuţia e-coeziunii. Reţinem împrejurarea că e-coeziunea joacă un rol important în identificarea de noi instrumente de comunicare şi facilitarea schimbului de informaţii între beneficiar şi organismele relevante, şi în acelaş timp contribuie la colectarea datelor în timp util. Instrumentele e-coeziunii pot constitui adevăraţi senzori de colectare a informaţiilor astfel încât autorităţile de management pot urmări mai uşor procesul de implementare şi în acelaşi timp de a semnala acolo unde intervin blocaje, şi bineînţeles de a încerca ca ele să fie corectate pe viitor. În ceea ce priveşte partea a doua a raportului, participare şi parteneriat, este nevoie aşa cum am subliniat de încurajarea participării autorităţilor locale şi a părţilor interesate în procesul de luare a deciziilor. Sub acest aspect este nevoie de implementarea modelelor de guvernanţă colaborativă şi în mod cert o implicare cât mai mare a actorilor locali prin procesul bugetării participative care să contribuie astfel la ceea ce înseamnă creşterea responsabilităţii deciziilor publice. În acelaşi timp este nevoie de identificarea instrumentelor pentru a ajunge la o cât mai mare implicare a comunităţilor locale în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, iar acest lucru se poate realiza printr-o creştere a atractivităţii consultărilor publice în aşa fel încât să avem cât mai mulţi cetăţeni participanţi la luarea unei decizii. În ceea ce priveşte creşterea rolului partenerilor trebuie să avem în vedere că este nevoie de o consolidare a rolului partenerilor în implementarea acordurilor de parteneriat şi un accent deosebit trebuie să se pună asupra responsabilităţii comune în ceea ce priveşte investiţiile structurale. Întărirea eficacităţii guvernanţei pe mai multe niveluri este nevoie şi având în vedere lecţiile învăţate în perioada anterioară, urmărindu-se practic creşterea participării pentru a obţine cât mai bune rezultate în teren. Închei prin a sublinia nevoia de a se dezvolta parteneriatele care contribuie la creşterea sinergiilor în investiţii. O cooperare strânsă între autorităţile locale din mediul urban şi rural, precum şi centrele de cercetare am observat că au dat rezultate prin investiţii care au rezultat practic din sinergia fondurilor, fiind nevoie în acest fel de o creştere şi de o conştientizare a ceea ce înseamnă oportunităţile privind sinergia fondurilor, aspect care de altfel, aşa cum am spus, s-a arătat şi la proiectul, anterior“, a concluzionat deputatul.
