Prestigioasa publicație The Economist, una dintre cele mai influente din lume, a publicat o analiză privind reacțiile țărilor din Europa de Est față de amenințările Rusiei, în legătură cu Ucraina.
The Economist are o poziție dură față de România și Bulgaria, despre care spune că în continuare sunt afectate de corupție.
„În România și Bulgaria, lucrurile sunt mai complexe”, scrie The Economist, după ce a prezentat situația din Ţările Baltice.
„Ambele sunt membre NATO. Dar politica lor este afectată de corupție, o parte din ea fiind legată de Rusia. Acestea nu au fost întotdeauna entuziaste în legătură cu politicile SUA, care leagă eforturile anticorupție de securitatea regională.
Politicienii români cer de ani de zile ca NATO să își sporească prezența, deși cei bulgari minimalizează noile desfășurări, pentru a evita provocarea alegătorilor cu simpatii rusești.
Cu toate acestea, ambele țări au fost furioase când Rusia a cerut la 21 ianuarie ca NATO să retragă forțele aliate de pe teritoriul lor. Pe 2 februarie, Joe Biden a anunțat în schimb desfășurarea a încă 3.000 de soldați, în regiune”, a precizat The Economist, citată de AK24.
Iată ce scrie în continuare The Economist, despre situația din Ungaria, Cehia și Polonia.
„În Europa Centrală, atitudinea față de Rusia este cea mai ambivalentă. Viktor Orban, premierul populist al Ungariei, este prieten cu dl Putin și l-a vizitat la Moscova, pe 1 februarie. El a copiat modelul de guvernare al dlui Putin, preluând controlul asupra mass-mediei și a sistemului judiciar din țara sa.
De asemenea, a cumpărat centrale nucleare rusești, a încheiat acorduri pentru gazul rusesc, care ocolesc Ucraina, și a cerut în mod constant relaxarea sancțiunilor UE.
Milos Zeman, președintele Republicii Cehe, este de asemenea apropiat de dl Putin. Dar Petr Fiala, noul prim-ministru ceh, este ferm în pas cu NATO și UE.
Guvernul polonez are de asemenea o anumită afinitate cu cel al dlui Putin. Acesta este conservator, religios și naționalist și se luptă cu UE, din cauza eforturilor acesteia de a transforma judecătorii în pioni politici.
Cu toate acestea, este cel mai aprig guvern antirusesc din Europa. Imperiul rus a stăpânit o mare parte din Polonia în secolul al XIX-lea și a încercat să rusifice populația.
În cel de-al doilea război mondial, Stalin a împărțit Polonia cu Hitler și a executat o mare parte din elita sa. Mulți polonezi văd Rusia ca pe o țară care a încercat să îi elimine ca națiune”, scrie The Economist.
„Țările din Europa de Est vor plăti un preț pentru izolarea Rusiei, în special în domeniul Energiei. În octombrie, Moldova a fost forțată să încheie un acord costisitor cu Gazprom, în domeniul gazelor naturale, iar creșterea facturilor la electricitate a fost aproape de a dărâma guvernul doamnei Kallas, în ianuarie.
Dar numai pentru Ţările Baltice, Rusia se află printre primele cinci piețe de export. În nici o țară, investițiile directe din Rusia nu reprezintă mai mult de o zecime din cele din UE, deși în unele zone acestea joacă un rol semnificativ.
În Narva (Estonia) de exemplu aproximativ 30% din firmele din zona industrială a orașului sunt deținute de ruși, potrivit lui Vadim Orlov, directorul zonei.
Oamenii de afaceri ruși doresc fabrici într-o țară guvernată de statul de drept. De ce ar trebui ca Estonia să susțină sancțiuni care ar putea îngreuna situația pentru propriile întreprinderi deținute de ruși?
Unul dintre motive este că și Rusiei îi place să folosească sancțiuni. Doamna Kallas (prim-ministrul Estoniei) menționează anul 2007, când a ripostat la îndepărtarea unui memorial al soldaților sovietici din Tallinn, prin întreruperea aprovizionării cu combustibil.
Dumitru Alaiba, un deputat moldovean, își amintește de 2014, când Rusia a lovit țara sa cu un embargo, după ce a semnat un acord de asociere cu UE.
‘[Am] învățat că a trata cu Rusia are riscuri’, spune dna Kallas. Dacă legăturile dintre regiune și Rusia vor fi slăbite și mai mult, dl Putin va fi de vină”, încheie The Economist.
