Au trecut câteva zile de la ocuparea Centralei Nuclear-Electrice de la Zaporoje, de către Rusia, şi vestea cea mai îngrijorătoare este că Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică a pierdut legătura cu testerele care indicau situaţia din la situl centralei.
MagnaNews.ro a discutat cu expertul în Energetică Ionuţ Purica, despre siguranţa centralei. Aceasta are şase reactoare construite cu tehnologie PWR (trad. rom. după pressurized water reactor, adică apă de răcire sub presiune; probabil este folosită apa din Nipru).
Sistemul, pe scurt, este următorul: miezul fierbinte al reactorului, datorită reacţiilor nucleare, este ţinut la temperatură constantă, de apa trimisă sub presiune, care se transformă în vapori, ce pun în funcţiune o turbină, care, ca şi la centralele hidro, produce energie electrică.
Avantajul este că centralele nucleare nu poluează: elimină în atmosferă abur, şi atât. Dezavantajul este, aşa cum s-a văzut ultima dată în Japonia, la incidentul de la Fukuşima, că se pot produce dezastre nucleare de proporţii.
Am înţeles că cele şase reactoare de la Zaporoje sunt cu PWR (pressurized water reactor).
Da, de tipul VVER 1000.
Să zicem că se ajunge la meltdown, la unul dintre aceste reactoare. Ce se întâmplă?
Centralele de 1000 MW, făcute din timpul URSS – cum voiau şi bulgarii să facă una, la Belene, prin contrast cu VVER 440, cum au bulgarii, la Kozlodui, au fost făcute pentru a respecta nişte standarde de securitate pe care le au toate centralele nucleare, evident, dar nu VVER 440 şi nu RBMK 1000, de la Cernobîl.
Ruşii au anvelopat centralele acestea de 1000 MW. Astfel, creşte nivelul de încredere. Dacă se întâmplă ceva cu reactorul, înăuntru, emisia de substanţă reactivă este confinată în interiorul anvelopei, aşa cum s-a întâmplat şi la Fukuşima. La Fukuşima, reactoarele s-au oprit foarte bine, numai că valul tsunami a spălat depozitul de combustibili uzaţi de la centrală.
Centralele acestea de 1000 MW sunt făcute de ruşi ca să fie exportate în diverse locuri din lume. Ruşii chiar au trecut la fabricarea de centrale de 1200 MW. Ele au sistemele de securitate bine puse la punct. Nu este de aşteptat că, într-o condiţie normală de funcţionare, dacă apare vreo problemă, sistemele de funcţionare nu pot să oprească funcţionarea centralei în mod sigur.
Înţeleg că, în momentul atacului, erau oprite reactoarele.
Nu cred. Era unul singur, după câte ştiu eu, care era în revizie.
Celelalte cinci funcţionau.
Ucraina are un sistem energetic, care trebuie să funcţioneze, deci celelalte funcţionau. Ucraina se bazează mult pe energia nucleară.
Din punct de vedere tehnic, am înţeles că la Cernavodă reactorul, de tip CANDU, canadian, dacă intră în meltdown, în momentul unei eventuale explozii, se scufundă într-un pat de nisip şi acesta se transformă într-un sarcofag de protecţie.
Asta s-a întâmplat la Cernobîl. Dar imediat după incidentul de acolo s-au dus cu elicopterele şi au dat cu nisip cu bor, care este un element chimic ce absoarbe neutroni. În condiţiile acestea, acum, s-a pus deasupra Unităţii 4 un cheson de beton. Care e în continuare acolo. Celelalte unităţi de la Cernobîl sunt oprite.
Dacă ruşii intră acolo, pot să scoată material radioactiv din depozitul de combustibil uzat.
Din care pot face o bombă murdară. Ce se întâmplă însă la Zaporoje, dacă ruşii trimit o rachetă în reactor?
Depinde cum o dau. Dacă o dau de dinafară, depinde de rachetă. Sunt şanse ca anvelopa, care e calculată la aşa ceva, să ţină şi să nu se întâmple nimic în interior. Dacă dau cu o bombă în interior, ajungând acolo, cine ştie cum, atunci e mai periculos, pentru că e posibil ca reactorul să nu se oprească în mod normal, ci să elimine substanţă radioactivă în anvelopă.
Dacă anvelopa nu ţine, substanţa radioactivă poate să iasă şi pe afară. Chestiunea aceasta mi se pare deocamdată oarecum îndepărtată, ca posibilitate sau ca opţiune. Cu toate că toată lumea spunea: “Ruşii nu intră în Ucraina”. Şi au intrat. “Ruşii nu se joacă cu nuclearul”. Şi uite că se joacă. Decât să dea cu bomba nucleară, pot să producă o bombă murdară, adică să genereze emisie de substanţă radioactivă.
