Maialul Elevilor Năsăudeni, sărbătoarea străveche a tinerilor, prima ediţie după pandemie, între istorie şi contemporaneitate

Duminică, a avut loc Maialul Elevilor Năsăudeni, organizat de Primăria Năsăud, evenimentul ajungând la a 137-a ediţie.

La sărbătoarea veche de aproape un secol și jumătate au participat elevii de la liceele din Năsăud, dar şi iubitori ai costumului popular.

În premieră, anul acesta, la paradă au luat parte mai multe motociclete, motocicliștii fiind îmbrăcați în haine tradiționale.

În imagine, primarul Dorin Vlaşin, la Maialul Elevilor Năsăudeni
Foto: Facebook/Dorin Vlaşin

După ultimii doi ani în care nu am avut șansa să ne bucurăm împreună la cea mai importantă sărbătoare a elevilor năsăudeni, am plăcerea de a vă invita la cea de-a 137-a ediție a Maialului Elevilor Năsăudeni„, a fost mesajul transmis de primarul oraşului Năsăud, Dorin Vlaşin.

Foto: Facebook/Andreea Bucur
Imagine de la parada Maialului Elevilor Năsăudeni, din 2018
Foto: Profesor Gheorghe Pleş

Maialul Elevilor năsăudeni omagiază, prin dansul Călușarilor, deplasarea pe jos a delegației năsăudenilor la Marea Adunare Naţională a ardelenilor de la Blaj, din 15 mai 1848.

Evenimentul a fost frecvent consemnat în documente după 1875, anul desfiinţării Districtului Năsăudului: Iuliu Moisil în 1881, Vasile Borgovan în 1907, iar Virgil Şotropa şi Nicolae Drăganu în 1913.

Momentul cel mai probabil pentru crearea sărbătorii Maialului este anul 1871, când la Liceul grăniceresc (actualul Colegiu Naţional „George Coşbuc” din Năsăud) director era Dr. Ioan Marte Lazăr – creatorul Odei festive a Gimnaziului.

Citeşte şi: Liceul grăniceresc și idila patriotismului

Primele ediţii ale Maialului elevilor năsăudeni s-au desfăşurat în pădurea DUMBRAVA, spre izvoarele Văii Podului, mutându–se apoi în LOAGĂR (spaţiul stadionului de fotbal), locuri spre care elevii plecau din curtea şcolii încolonaţi, în veşminte populare şi în ritmuri de fanfară, abordând tricolorul românesc.

Momentul de vârf era suita de dansuri Căluşarul, De-a lungul someşan şi Învârtita. În perioada interbelică profesorii cu partenerele lor executau seara, în sala de sport, dansul de salon Romana.

Ocupaţia maghiară a interzis Maialul în perioada 1940 – 1945, interdicţie aplicată între 1948 – 1957 şi de autorităţile comuniste.

Meritul renaşterii Maialului îi revine directorului Grigore Găzdac care l-a transformat, încă din primul său an de directorat, în sărbătoarea întregii comunităţi locale, cu participarea tuturor şcolilor Năsăudului.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *