Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a făcut noi precizări, despre dosarul soţului fostei şefe DIICOT, Giorgiana Hosu, după ce afirmase că ştie din surse neoficiale că acesta a fost achitat într-un proces.
„În primul rând, am văzut speculaţiile care s-au făcut, pe care aş vrea categoric să le resping.
Efectiv, a fost o eroare de judecată, bazată pe o festă de memorie. Ba nu. O eroare de memorie, bazată pe o festă de judecată.
Ba nu. Efectiv, a fost o eroare de festă, bazată pe o judecată de memorie. Nu am avut niciodată dosare neprincipiale nici cu judecătorii, nici cu discuțiile.
Nici cu grefierii. Ba nu, cu grefele. Ba nu, cu grape-fruit-urile. Cu ele am avut discuții, vă asigur că principiale. Dacă vreun grapefruit susține altceva, demisionez.
A fost convingerea mea că acel soluţionar s-a dosat. Eu nu m-am referit la viitor, cu intenţia de a influenţa în vreun fel trecutul, ci m-am referit la o informaţie pe care o deţineam din viitor, care ţinea de trecut.
Asta a fost convingerea mea, din discuţii din afara cadrului statal, din afara cadrului oficial.
Am fost la pescuit. Discutam cu bibanii. «Bă, îl achită pe Hosu? Ce ştiţi voi?”. Bibanii făceau calcule complicate, Teorema Reziduurilor, Ecuaţiile lui Bibanberg.
De aceea am şi precizat că e vorba despre surse neoficiale, medii juridice, care n-au legătură cu oficialităţi ale statului. Avocaţii bibanilor în Ţara Babanilor.
Da. Lumea juridică, mediul privat, n-are nici o legătură cu statul. Adică nu sunt magistraţi, sunt dezlânaţi.
Nu vreau să mă derobez de această eroare, adică nu vreau să-mi scot roba, de aceea mi-am cerut şi scuze, nici nu ştiu de la cine, dar departe de mine gândul de a fi dorit să influenţez pe cineva.
De altfel, nici nu ai cum să vrei să influenţezi ceva ce eşti convins că s-a petrecut în trecut, chiar dacă se va petrece în viitor. Cred că este posibil să fi visat că eram în viitor şi dosarul ăsta s-a-nchis, timpul curbându-se şi trecutul atingându-se cu viitorul.
Pe de altă parte, fac apel şi la notorietatea împrejurării. E cunoscut în sistemul judiciar: nu am avut niciodată discuţii neprincipiale pe vreun dosar sau altul, nici cu judecători, nici cu procurori, nici cu grefieri”
La galerie e zarvă:
„Yeeeeee! Hukachaga.chaga-chaga!
I can’t stop that feeling!
Deep inside of me
Girl, you just don’t realize
What you do to meeeeeee!”
Predoiu nu se lasă.
„Nu există judecător care să pretindă că e procuror, procuror care să pretindă că e grefier ş.a.m.d., circular, care să poată să discute că eu am avut pretenţii măcar în legătură cu dosare concrete sau, cu atât mai mult, să cer ceva, într-un dosar sau altul.
De-o slănină. De-un greiere. De un şrapnel în picior sau de o roată de tractor. Nimic. Niente. Nada. Zilch.
Uite, ca să fie clar la ce mă voi gândi peste câteva zile:
Fac apel la discuţia percepţie-realitate. Pardon, am vrut să spun la realitatea de percepţie a discuţiei.
Judecătorii ştiu foarte bine că sunt protejaţi de lege, judecă pe baza probelor…”
Galeria, din nou:
„Yeeeeee!
Ra Ra Rasputin
Russia’s greatest love machine
It was a shame how he carried on!”
„… întotdeauna am avut această poziţie, nu cred că poate fi contestat acest lucru, nimeni nu m-a văzut în altă poziţie, uneori, dansez în birou cu picioarele pe tavan, ca Fred Astaire, când sunt singur.
Nici pe baza declaraţiilor publice, nici pe baza discuţiilor pe care le-am avut la bilanţuri sau în şedinţele CSM nu se poate deduce că sunt atât de tâmcit sau ticlos.
Chiar mi-am făcut un principiu de bază, fundamental în activitatea mea: de a opri interacţiunea – dacă a fost vreodată în trecut – între minister şi instanţe şi parchete.
Dar a fost vreodată, în trecut? Nu ştiu. Iar dacă nu a fost, ce interacţiune să mai opresc? Nu ştiu. Rodica Stănoiu ştie.
Ministrul Justiţiei nu are nici o legătură cu ceea ce se întâmplă în dosare. Dar dosarele au legătură cu ce se întâmplă la Ministerul Justiţiei? Nu ştiu? E inefabilul. Cine poate şti?
Eu am aplicat acest principiu al nedeterminării, al inefabilului, şi iau martor întreg sistemul judiciar, toţi cei care au interacţionat cu mine.”
Galeria:
„Yeeeeeeee!
Eclipsa!
He ruled the russian land and never mind the czar
But the kasachok he danced really wunderbar
In all affairs of state he was the man to please
But he was real great when he had a girl to squeeze
For the queen he was no wheeler dealer
Though she’d heard the things he’d done
She believed he was a holy healer
Who would heal her son…”
„Nu a existat niciodată nici cea mai mică nuanţă pe care să o fi făcut, în legătură cu vreun dosar. A fost pur şi simplu o gafă de memorie.
Ce a fost o gafă de memorie? Este complet exagerată această afirmaţie. Nu este nici măcar o gafă de memorie.
Nu e nimic, nici nu există. Nici măcar în partid nu am astfel de discuţii şi nu am avut niciodată astfel de discuţii.”
Băiete, ţi-ai mâncat mălaiul, ţi-ai trăit traiul. Dă-ţi demisia.
