Economia globală intră într-un nou „super ciclu”, inteligența artificială și decarbonizarea fiind factorii determinanți, potrivit lui Peter Oppenheimer, șeful cercetării macro în Europa la Goldman Sachs, scrie CNBC și financialintelligence.ro.
„Ne îndreptăm în mod clar spre un super ciclu diferit”, a spus el luni pentru „Squawk Box Europe” de la CNBC.
Superciclurile sunt definite ca perioade lungi de expansiune economică, adesea însoțite de creșterea PIB-ului, cerere puternică pentru bunuri, ceea ce duce la prețuri mai mari și niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă.
Cel mai recent super ciclu semnificativ pe care l-a experimentat economia mondială a început la începutul anilor 1980, a spus Oppenheimer, discutând conținutul din noua sa carte „Any Happy Returns”.
Acesta a fost caracterizat de vârfuri ale ratele dobânzilor și inflației, înainte de o perioadă lungă de decenii de scădere a costurilor de capital, a inflației și a ratelor, precum și a politici economice ca dereglementarea și privatizarea, a explicat el. Între timp, riscurile geopolitice s-au atenuat și globalizarea a devenit mai puternică, a remarcat Oppenheimer.
Dar nu toți acești factori sunt acum pe cale să continue ca înainte, a adăugat el.
„Nu este probabil să vedem ca ratele dobânzilor să scadă la fel de agresiv în următorul deceniu, vedem o oarecare respingere față de globalizare și, desigur, vedem și tensiuni geopolitice crescute.”
Războiul Rusia-Ucraina, tensiunile dintre SUA și China legate în mare parte de comerț și conflictul Israel-Hamas, care stârnește îngrijorări în Orientul Mijlociu larg, sunt doar câteva teme geopolitice de care piețele s-au îngrijorat în ultimii luni și ani.
În timp ce evoluțiile economice actuale ar trebui, teoretic, să conducă la încetinirea ritmului rentabilității financiare, există și forțe care ar putea avea un impact pozitiv – și anume inteligența artificială și decarbonizarea, a spus Oppenheimer.
AI este încă în stadiile incipiente, a spus el, însă, deoarece este folosită din ce în ce mai mult ca bază pentru noi produse și servicii, ar putea duce la un „efect pozitiv” pentru acțiuni, a spus el.
Subiectul fierbinte al inteligenței artificiale și al productivității, care a mers adesea mână în mână cu dezbaterile și preocupările legate de înlocuirea sau schimbarea locurilor de muncă umane, va avea probabil un impact asupra economiei.
„Al doilea lucru este [că] nu am văzut încă și cred că suntem relativ siguri că vom vedea o îmbunătățire a productivității pe fondul aplicațiilor AI, care ar putea fi pozitivă pentru creștere și desigur pentru marje”, a spus Oppenheimer.
În ciuda faptului că AI și decarbonizarea sunt ambele concepte relativ noi, există paralele istorice, a spus Oppenheimer.
Una dintre perioadele istorice care iese în evidență este începutul anilor 1970 și începutul anilor 1980, despre care el a spus că „nu sunt atât de diferite” de evoluțiile actuale. Inflația și ratele dobânzilor crescute au fost probabil probleme mai structurale față de acum, a spus el, cu toate acestea, factorii, inclusiv tensiuni geopolitice în creștere, taxe în creștere și reglementări îmbunătățite, par similari.
În alte moduri, schimbările actuale pot fi văzute ca reflectând schimbările și mai departe în istorie, a explicat Oppenheimer.
„Din cauza acestui șoc dublu extraordinar pe care probabil îl vom vedea, șoc pozitiv al inovației tehnologice într-un ritm foarte rapid, împreună cu restructurarea economiilor pentru a trece spre decarbonizare, cred că este o perioadă care seamănă mai mult cu ceea ce am văzut în sfârșitul secolului al XIX-lea”, a spus el.
Modernizarea și industrializarea alimentate de infrastructură și dezvoltări tehnologice alături de creșteri semnificative ale productivității marchează această perioadă istorică.
În mod crucial, aceste paralele istorice pot oferi lecții pentru viitor, a subliniat Oppenheimer.
„Privind înapoi în timp, ciclurile și pauzele structurale se repetă, dar niciodată exact în același mod. Și cred că trebuie să învățăm din istorie care sunt concluziile pe care le putem analiza pentru a ne poziționa cel mai bine pentru tipul de mediu în care ne mutăm.”
