Metroul, unul dintre cele mai eficiente mijloace de transport în comun din marile orașe, este o soluție preferată pentru a evita aglomerația și traficul de la suprafață.
Totuși, calitatea serviciilor de metrou variază considerabil de la un oraș la altul, fiind apreciată de unii locuitori și criticată de alții.
Vedem în continuare cum arată clasamentul celor mai bune și mai proaste sisteme de metrou din Europa și unde se situează Bucureștiul.
Cercetarea a avut în vedere o gamă variată de factori pentru a stabili clasamentul celor mai bune și cele mai proaste sisteme de metrou din Europa.
Printre aceștia se numără scorurile medii oferite de utilizatori pe Google pentru fiecare stație, distanța parcursă de rețeaua de metrou, numărul de stații disponibile, numărul anual de călători și reacțiile pozitive sau negative exprimate online despre serviciile oferite.
Toate aceste criterii au fost combinate pentru a obține un „indice subteran”, care ne oferă o imagine de ansamblu asupra performanței fiecărui sistem de metrou.
Oslo este orașul cu cel mai bun sistem de metrou din Europa, obțînând un impresionant indice de 8,06 din 10. Rețeaua să extinsă de 101 stații, care acoperă 85 de kilometri de cale ferată, face legătura între toate cele 15 cartiere ale orașului și se extinde chiar și în Baerum, o zonă metropolitană a Capitalei Norvegiene.
Metroul din Oslo include cinci linii separate, cu încă una aflată în construcție, ceea ce reflectă o infrastructură modernă și bine organizată.
Pe locul 2 în clasamentul celor mai bune rețele de metrou din Europa se află Sofia. Capitala Bulgariei dispune de o rețea de metrou relativ nouă, inaugurată în 1998.
Sistemul de transport subteran din Sofia se întinde pe o lungime de 52 de kilometri și este deservit de 47 de stații, inclusiv una la Aeroportul Internațional din Sofia. Una dintre trăsăturile apreciate de călători este semnalizarea clară, inclusiv în limba engleză, ceea ce facilitează utilizarea pentru turiști.
Pe Google, metroul din Sofia a obținut un scor de 4,10 din 5, reflectând gradul ridicat de satisfacție al utilizatorilor.
Pe locul al treilea în clasamentul celor mai bune rețele de metrou din Europa se află Atena, capitala Greciei, cu un scor de 7,29 din 10. Metroul din Atena oferă o conexiune directă cu aeroportul, facilitând accesul rapid și convenabil către centrul orașului.
De asemenea, sistemul de metrou face legătura cu portul Pireu, un punct de plecare esențial pentru călătoriile cu feribotul către insulele grecești. Cu 62 de stații răspândite pe 70 de kilometri de cale ferată, metroul din Atena transportă anual peste un sfert de milion de pasageri, fiind esențial pentru mobilitatea orașului.
La coada clasamentului, găsim metroul din Budapesta, care se află într-o poziție deloc de invidiat. Deși capitala Ungariei atrage milioane de turiști datorită farmecului său, sistemul de metrou nu reușește să se ridice la nivelul așteptărilor.
Cu un indice de doar 3,13 din 10, metroul din Budapesta a fost desemnat cel mai prost din Europa. Acesta are 48 de stații pe 39 de kilometri de cale ferată și transportă anual peste 382 de milioane de pasageri.
Deși recenziile Google au acordat stațiilor un scor decent de 4,05 din 5, reacțiile online sunt covârșitor negative, 75% dintre acestea exprimând „ură”, iar doar 1% „dragoste”.
Surprinzător, al doilea cel mai prost serviciu de metrou din Europa se află la Bruxelles. Deși capitala Belgiei găzduiește numeroase instituții europene și transportă anual peste 86 de milioane de pasageri, metroul său NU impresionează. Cu 59 de stații de-a lungul a 40 km de cale ferată, metroul din Bruxelles a obținut un indice de doar 3,20 din 10 în clasamentul acesta.
Chiar dacă este o componentă vitală a infrastructurii orașului, ajutând la reducerea traficului și aglomerației, acest scor arată că există multe nemulțumiri legate de serviciile oferite.
Surprinzător pentru unii, dar metroul din București își găsește locul în top 10 al celor mai bune sisteme de metrou din Europa. Alături de capitalele Lisabona, Copenhaga și Praga, Bucureștiul ocupă locul 7 în clasament, ceea ce reflectă un echilibru între eficiență și serviciile oferite.
Deși încă sunt multe îmbunătățiri de făcut, această poziție arată că sistemul nostru de transport subteran este apreciat și competitiv în comparație cu alte orașe europene.
În încheiere, merită să menționăm că metroul din București, cu cele 64 de stații care acoperă aproape 50 km de cale ferată, a obținut un scor de 5,97 din 10 puncte. Ne-am plasat foarte aproape de renumitul metrou londonez, aflat pe locul 6 cu un scor de 6,04.
Concluzia este că, în marile orașe europene, metroul rămâne o soluție rapidă, eficientă și mai puțîn poluantă pentru transportul urban, contribuind semnificativ la reducerea traficului și la protejarea mediului.
The post Clasamentul celor mai bune și cele mai proaste sisteme de metrou din Europa appeared first on tvrinfo.ro.
