Israelul are mai multe opțiuni dacă liderii săi vor să lanseze lovituri de răzbunare împotriva Iranului și, deși liderii occidentali au îndemnat la reținere în această privință, este de așteptat un atac semnificativ, potrivit The Guardian. Ar putea fi vizate ținte militare, economice sau chiar nucleare, deși Joe Biden a spus că a spus guvernului lui Benjamin Netanyahu că SUA nu vor sprijini ultima variantă.
Iranul are o apărare antiaeriană relativ slabă și se presupune că face eforturi semnificative pentru a preveni rachetele israeliene sau bombardarea forțelor sale aeriene, așa cum s-a văzut în cursul atacului din 19 aprilie. Apoi, Israelul, ca răspuns la șarja de rachete lansată de Iran, a avariat o parte din cel mai bun sistem de apărare aeriană al Iranului, un S-300 rusesc, în orașul militar-industrial Isfahan. A fost o lovitură menită să arate Iranului de ce este capabil Israelul.
„Dacă atacarea site-urilor nucleare este exclusă, cele două mari întrebări pentru Israel sunt dacă dorește să atace ținte militare sau economice”, a spus Fabian Hinz, expert în Orientul Mijlociu la Institutul Internațional de Studii Strategice.
Ținte militare
Israelul ar putea încerca să lovească bazele iraniene unde sunt stocate rachete și drone, care sunt situate, potrivit lui Hinz, sub pământ și, în unele cazuri, „adânc sub munți”. Deși ar putea fi posibilă bombardarea și sigilarea intrărilor, bazele sunt proiectate pentru a rezista celor mai puternici explozibili convenționali, iar lovirea lor ar putea să nu împiedice atacurile viitoare, a adăugat el.
Alternativa ar putea fi repetarea țintirii bazelor iraniene de apărare aeriană, de data aceasta la scară mai mare, care asigură securitatea Teheranului, Isfahanului și porturilor din Golful Persic. Sau un atac mai complex care ar putea viza producția militaro-industrială, cum ar fi o repetare la scară mai mare a atacului cu drone asupra unei fabrici de arme din Isfahan, în ianuarie 2023. Însă astfel de atacuri implică posibilitatea unor calcule greșite și riscul de a face victime neanticipate.
Terminale petroliere, rafinării și infrastructură economică
Un atac asupra infrastructurii petroliere a Iranului a fost luat în calcul ca un posibil răspuns la atacul de marți cu rachete balistice asupra Israelului, Biden indicând că problema a fost în discuție joi. Cel mai luat în discuție obiectiv este terminalul petrolier Kharg, care se ocupă, după unele estimări, de 90% din exporturile de țiței ale Iranului, majoritatea fiind destinate Chinei. Alte facilități cheie includ rafinăria Abadan, lângă granița cu Irak, care se ocupă de o proporție semnificativă din nevoile interne de petrol ale Iranului.
„Industria petrolieră a Iranului este destul de expusă”, a spus Hinz, adăugând că atacarea țintelor economice ar putea avea un impact pe termen mai lung. „Economia Iranului se străduiește să supraviețuiască și regimul dorește întotdeauna scutirea sancțiunilor”, a spus analistul, adăugând faptul că bombardamentul lansat de Israel asupra rebelilor Houthi din Yemen, la sfârșitul lunii trecute, s-a concentrat pe combustibil, energie și instalațiile portuare de la Ras Issa și Hodeidah.
Întrebarea este dacă un atac economic ca răspuns direct la cel lansat de Iranul marți, 1 octombrie, este un răspuns proporțional. Iranul a declarat că a selectat ținte militare, iar rachetele sale au vizat baze aeriene israeliene, provocând daune ușoare instalației Nevatim și sediului agenției de spionaj Mossad. Totuși o școală la est de Ashkelon a fost lovită, provocând daune mari unei săli de clasă.
Este, de asemenea, mai probabil să ducă la o răzbunare iraniană. Generalul-major Mohammad Bagheri, șeful de stat major al Iranului, a declarat că, dacă va fi atacat, Teheranul va răspunde cu rachete mai mari și cu rază mai lungă de acțiune. Atacul de marți „va fi repetat cu o intensitate mai mare și toată infrastructura regimului va fi vizată”, a spus el.
Asasinate și alte metode secrete
Israelul ar putea adopta o abordare diferită, extinzându-și programul de asasinate în Iran. A demonstrat deja că este capabil să comită asasinate la Teheran, după ce l-a ucis pe liderul politic Hamas Ismail Haniyeh la sfârșitul lunii iulie. A detonat un dispozitiv exploziv care fusese plasat în secret cu două luni mai devreme în pensiunea în care stătea, potrivit New York Times.
Se crede că mai mulți oameni de știință nucleari iranieni de top au fost uciși de Israel, inclusiv Mohsen Fakhrizadeh, despre care se spune că ar fi fost ucis în noiembrie 2020 de o mitralieră telecomandată. Cu toate acestea, Israelul nu pare să ia în considerare un răspuns discret la ceea ce a fost un atac deschis cu rachete, primul ministru insistând că Iranul va „plăti pentru asta”.
Țintele nucleare
Experții militari cred că ar fi imposibil ca Israelul să lanseze o lovitură destabilizatoare asupra rețelei de site-uri nucleare a Iranului fără ajutor militar direct din partea SUA. Siturile cheie în care Iranul îmbogățește uraniu cu o puritate de până la 60%, Natanz și Fordow, sunt ambele subterane, sub câteva zeci de metri de rocă și beton.
Într-un material semnat de Darya Dolzikova și Matthew Savill, publicat inițial în aprilie, în Bulletin of the Atomic Scientists, apare informația: „Singura armă convențională care ar putea realiza acest lucru în mod plauzibil este penetratorul masiv de muniție american GBU-57A/B, care, cu peste 12 tone și 6 metri lungime, poate fi transportat doar de marile bombardiere americane precum B-2 Spirit.”
Deși este posibil ca Israelul să atace site-uri mai mici și să încetinească programul nuclear prin țintirea instalațiilor pentru producția de centrifuge utilizate în procesul de îmbogățire a uraniului sau alte astfel de locuri, există riscul ca astfel de atacuri să determine Teheranul să-și intensifice eforturile de a obține o bombă atomică.
„Teheranul ar putea vedea înarmarea efectivă a programului său nuclear ca fiind singura opțiune rămasă care poate garanta securitatea regimului iranian”, concluzionează autorii.
The post Ce riscă Israelul în cazul unor atacuri vindicative asupra unor ținte militare, economice sau chiar nucleare din Iran appeared first on tvrinfo.ro.
