Pentru bolnavii ajunși în situații limită din cauza unor afecțiuni grave care le-au distrus inima, plămânii, ficatul sau rinichii, șansa la viață o reprezintă transplantul. Doar că listele de așteptare sunt prea lungi, iar numărul donatorilor, insuficient.
În unele țări europene legislația permite prelevarea de organe și de la persoane aflate în moarte circulatorie. Procedura este mult mai dificilă, spun medicii români, dar chiar și așa, ar fi binevenită și la noi în țară.
Prelevarea de organe de la pacienți aflați în așa numită moarte circulatorie ar putea fi soluția pentru a salva mai multe vieți, spun medicii implicați în operații de transplant. Procedura este însă mai dificilă, pentru că totul trebuie să se întâmple în momentul în care inima nu mai pompează sânge.
Irinel Popescu. preşedinte de onoare al Romtransplant: „De exemplu, sunt victimele politraumatismelor. Vin cu leziuni majore ale vaselor mari, ale organelor importante, face stop cardiac pe drum, este resuscitat minute în șir și cordul nu pornește. Acolo, în primul rând, bilanțul regional sugerează că nu mai sunt speranțe și că poți în următoarele cinci minute, dacă ai consimțământul familiei, să treci imediat la prelevarea de organe”.
În acest moment, legislația din România prevede că doar pacienții în moarte cerebrală pot deveni donatori de organe. Alte țări precum Olanda, Marea Britanie, Italia, Spania sau Suedia și-au modificat deja legile pentru a putea preleva organe de la pacienții aflați în moarte circulatorie.
Gabriel Oniscu este președintele Societății Europene de Transplant și cunoaște îndeaproape situația din Suedia, unde lucrează: „Legislația a fost schimbată în Suedia acum câțiva ani. Acest proces a durat un număr de ani dar a fost o revoluție. Pur și simplu a deschis posibilitatea transplantului la un alt nivel. În urmă cu doi sau trei ani am dezvoltat acest pilot cu moarte circulatorie, cu niște tehnologii de prelevare a organelor noi și cu ocazia asta am demonstrat că rezultatele sunt foarte bune, deci am deschis o oportunitate nouă. Ce a însemnat? A însemnat o modificare a celor care pot beneficia de transplant, o extindere a indicațiilor pentru că avem mult mai multe organe disponibile deci o șansă la viață”.
Comparativ cu alte țări europene, în România încă nu există reglementări referitoare la „acordul prezumat” pentru donarea de organe. Acest concept presupune că, dacă o persoană nu își exprimă dezacordul față de donarea de organe în timpul vieții, atunci acestea pot fi prelevate după deces fără consimțământul familiei. În spitalele din țara noastră organele pot fi prelevate doar dacă familia sau reprezentantul legal își exprimă acordul după ce pacientul intră în moarte cerebrală. În cazul transplanturilor de ficat sau rinichi, acestea pot fi prelevate și de la donatori în viață, iar decizia le aparține.
Speranța Iacob, hepatolog de transplant la Institutul Clinic Fundeni: „Din perspectiva familiei, care e pusă în situația de a lua o astfel de decizie sunt niște diferențe între moartea cerebrală și moartea circulatorie, pentru că în situație de moarte circulatorie decizia trebuie să fie mult mai rapidă, au mai puțin timp de gândire, uneori sunt doar minute”.
Datele furnizate de Agenția Națională de Transplant arată că de la începutul anului și pâna în prezent în România au fost 53 de donatori. În total, în această perioadă, s-au realizat 56 de transplanturi hepatice, 124 transplanturi renale, un transplant de cord și un transplant de plămâni.
Moartea circulatorie apare în cazul pacienților resuscitați, atunci când procedura nu mai are efecte, iar activitatea inimii și circulația sângelui au încetat.
The post Soluții care pot scurta listele de așteptare pentru transplant appeared first on tvrinfo.ro.
