Pe 9 octombrie 1941 au început deportările masive ale evreilor din Basarabia, Bucovina, Herța și Dorohoi către Transnistria. Regimul condus de Ion Antonescu dorea să deporteze toată populație evreiască din aceste teritorii.
În urmă cu 83 de ani, la 9 octombrie 1941, începea deportarea evreilor din Basarabia, Bucovina de Sud şi Bucovina de Nord în Transnistria, consemnează Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. „Doar în octombrie 1941, peste 35.000 de evrei, majoritatea copii, bătrâni, femei, din Dorohoi, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi, Gura Humorului şi alte localităţi din vecinătate au fost escortaţi în Transnistria”, potrivit https://www.inshr-ew.ro/.
Ziua Holocaustului a fost instituită în urma mai multor recomandări propuse de Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel (1928-2016), laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1986, pe baza lucrărilor şi concluziilor Comisiei ce se regăsesc în „Raportul final”, publicat în 2004 (https://www.inshr-ew.ro/ro/files/Raport%20Final/Raport_final.pdf.pdf). Rememorarea evenimentelor din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial şi comemorarea Zilei Holocaustului reprezintă o expresie a compasiunii şi respectului, dar mai ales o responsabilitate civică firească prin care se poate preveni reiterarea unor astfel de acţiuni cu caracter antisemit, rasial, discriminatoriu.
Foto Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel
Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România, fără a putea stabili cu exactitate numărul evreilor români şi al evreilor din teritoriile aflate sub administraţie românească care au fost ucişi în timpul Holocaustului, apreciază că în România şi în teritoriile, aflate sub controlul său, au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni, la care se adaugă şi aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte ţări din Europa. Între 45.000 şi 60.000 de evrei au fost omorâţi în Basarabia şi Bucovina de către trupele germane şi române în 1941. Între 105.000 şi 120.000 de evrei români deportaţi au murit ca rezultat al expulzărilor în Transnistria. În regiunea Transnistriei, între 115.000 şi 180.000 de evrei locali au fost lichidaţi (în special la Odessa şi în districtele Golta şi Berezovca). Cel puţin 15.000 de evrei din Regat au fost ucişi în pogromul de la Iaşi şi ca urmare a altor măsuri antievreieşti. Au murit, de asemenea, o mare parte dintre romii deportaţi. Dintre cei 25.000 de romi (jumătate dintre ei copii) trimişi în Transnistria, aproximativ 11.000 au pierit, se arată în „Raportul final” al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România.
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, constituit prin Hotărârea de Guvern nr. 902 din 4 august 2005, are ca obiect de activitate identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea, publicarea documentelor şi rezolvarea unor probleme ştiinţifice referitoare la Holocaust, elaborarea şi implementarea de programe educaţionale şi culturale privind acest fenomen istoric. Totodată, Institutul coordonează activităţile în vederea realizării obiectivului de investiţii „Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România”, potrivit Legii nr.174/2019 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, respectiv ale Hotărârii Guvernului nr. 1134/2023 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii „Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România”. Finanţarea obiectivului se realizează din fonduri externe rambursabile prin PNRR, conform acordului de finanţare, de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform Notei de Fundamentare la Hotărârea Guvernului nr. 1027/21.08.2024 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 902/2005 privind înfiinţarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, conform https://gov.ro/.
La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat Memorialul Victimelor Holocaustului din România, realizat la iniţiativa Ministerului Culturii şi Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, în vederea recunoaşterii şi, totodată, a asumării crimelor comise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rome. Ansamblul sculptural este realizat de artistul Peter Jacobi şi cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi, Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David şi Epitaf, şi două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti, arată http://inshr-ew.ro/.
România a exercitat, în perioada martie 2016-martie 2017, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în cadrul mandatului fiind adoptată definiţia de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA. La nivel naţional, a fost adoptată Legea 157/2 iulie 2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 561 din 4 iulie 2018, conform http://legislatie.just.ro/.
La 20 iunie 2024, a fost lansată, în cadrul unui eveniment organizat de Cancelaria Prim-Ministrului, Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură 2024-2027. Documentul reflectă continuarea angajamentului ferm al Guvernului împotriva oricăror manifestări de acest gen, fiind totodată o continuare a exerciţiului început prin implementarea strategiei anterioare (2021-2023). Obiectivele generale ale Strategiei pentru perioada 2024-2027 vizează: (I) prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură; (II) promovarea educaţiei pentru incluziune; (III) sprijinirea cunoaşterii culturii evreieşti; (IV) susţinerea acestor eforturi la nivel internaţional. Documentul a fost adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 540/23.05.2024, indică https://gov.ro/.
La eveniment au participat preşedintele Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România – Cultul Mozaic, deputatul Silviu Vexler, reprezentanţi ai Parlamentului României, consilierul onorific Bogdan Mazuru, reprezentant special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei şi combaterea antisemitismului şi a xenofobiei, secretarul de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului şi coordonator al Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură pentru perioada 2024-2027, Dragoş Hotea, alături de alţi membri şi invitaţi permanenţi ai comitetului, reprezentanţi ai mediului guvernamental, ai mediului academic şi ştiinţific şi ai mediului sportiv, precum şi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti.
Institutul Cultural Român, prin calitatea sa de invitat permanent în cadrul Comitetului interministerial de monitorizare a implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură 2024-2027 şi prin implicarea directă în realizarea unei serii de acţiuni din cadrul Planului de acţiune al Strategiei, este parte a iniţiativelor naţionale în materie, fiind organizatorul anual al unei serii de evenimente ce contribuie la promovarea interculturalităţii şi a educaţiei prin incluziune, la combaterea anstisemitismului, a xenofobiei şi a discriminărilor de orice fel, se arată pe site-ul https://www.icr.ro/
La 9 octombrie 2024, ICR Lisabona va prezenta, pe reţelele de socializare ale reprezentanţei, „Vocea victimelor”, articol semnat de istoricul Adrian Cioflâncă, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” din cadrul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Textul, publicat în limba portugheză, va fi în traducerea Mihaelei Cătălina Sandu. Fotografia care va ilustra postarea articolului reprezintă lucrările Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România şi face parte din arhiva personală a lui Adrian Cioflâncă.
ICR Tel Aviv organizează, la 10 octombrie, un eveniment care include proiecţia filmului documentar „Fotografii însângerate”, realizat în acest an, în regia şi scenariul lui Copel Moscu. Filmul de 83 de minute aduce în prim-plan evenimentele tragice ale pogromului evreilor din Iaşi din 1941 şi constituie un documentar complex care ne readuce aminte de fragilitatea şi vulnerabilitatea condiţiei umane, mai ales pe timp de război. Cuvântul de deschidere va fi susţinut de Martin Solomon, director ICR Tel Aviv, urmat de o prezentare despre Holocaustul din România, susţinută de E.S. Radu Ioanid, Ambasadorul României în Statul Israel. Evenimentul se va încheia cu proiecţia documentarului „Fotografii însângerate”, cu subtitrare în limba engleză.
La 9 octombrie 2017 au fost inaugurate, în Cluj-Napoca, un Muzeu Virtual şi un Muzeu Documentar al Holocaustului din Nordul Transilvaniei. Vizitarea şi consultarea fondului documentar de câteva sute de exponate este posibilă atât personal, la sediul Muzeului Documentar, cât şi online, la adresa Muzeului Virtual, holocausttransilvania.ro, potrivit https://muzee.ubbcluj.ro/.
Muzeul Virtual al Holocaustului din Nordul Transilvaniei – holocausttransilvania.ro – reprezintă o premieră în lume, fiind un muzeu virtual în adevărata accepţiune a acestui termen. Muzeul Virtual al Holocaustului din Nordul Transilvaniei exemplifică fenomenul Holocaustului din această zonă în totalitatea sa, descriindu-l, ilustrându-l şi exemplificând toate aspectele referitoare la exterminarea evreilor din această regiune. În acest sens, este primul muzeu virtual al Holocaustului din lume. Consultarea colecţiilor Muzeului Virtual este posibilă atât în limba română, cât şi în limba engleză.
Muzeul Documentar al Holocaustului din Nordul Transilvaniei aparţine de Universitatea „Babeş-Bolyai” şi este deschis în spaţiile Institutului de Iudaistică şi Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” din Cluj-Napoca. Muzeul, alături de documente şi exponate originale structurate tematic, conţine şi o secţiune în care sunt proiectate pe un ecran mărturii video şi audio ale supravieţuitorilor şi ale membrilor familiilor acestora. Această instalaţie multimedia este amplasată în cadrul expoziţiei de pictură şi sculptură dedicată temei Holocaustului şi realizată de artistul plastic clujean, Egon Marc Lövith (1923-2009), el însuşi supravieţuitor al lagărelor de exterminare naziste.
Victimele Holocaustului sunt comemorate şi la nivel internaţional, la 27 ianuarie, rezoluţia 60/7 fiind adoptată, în acest sens, la 1 noiembrie 2005 de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Rezoluţia ONU respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului, potrivit https://www.un.org/.
Ziua de 2 august a fost recunoscută ca „Zi Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, prin rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2015. În august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, mii de oameni de etnie romă (femei, bătrâni şi copii din aşa-numitul „lagăr al ţiganilor”) au fost exterminaţi în camerele de gazare, conform https://gov.ro/.
Preluare Agerpres
The post 9 octombrie, Ziua Națională a Comemorării Victimelor Holocaustului din România appeared first on tvrinfo.ro.
