Tribunalul de Arbitraj Sportiv a publicat motivarea în cazul suspendării Simonei Halep pentru doping cu Roxadustat. În decizia care fusese deja anunțată pe 5 martie 2024, TAS admisese parțial contestația jucătoarei, reducând perioada de suspendare a Simonei pentru încălcarea regulilor anti-doping de la patru ani la nouă luni.
Documentul de 58 de pagini explică în detaliu hotărârea luată de Tribunalul de Arbitraj Sportiv în dosarul Halep vs. ITIA (Agenția Internațională pentru Integritate în Tenis).
Cele mai importante informații din document, conform site-ului golazo.ro, sunt:
1. A demonstrat că Roxadustatul a fost dintr-o contaminare
Echipa de apărare a Simonei Halep, condusă de expertul francez Jean-Claude Alvarez, a demonstrat într-un mod satisfăcător pentru Tribunalul de Arbitraj Sportiv că substanța a venit de la un produs contaminat, iar ea nu s-a făcut vinovată de o eroare sau o neglijență semnificativă în acest sens.
Astfel, Halep a intrat sub incidența unei perioade de 0-24 de luni de suspendare.
2. A discreditat proba care inducea ideea unui microdoping regulat, prin transfuzie
Experții angajați de Simona Halep au atacat proba de sânge cu numărul 48 din pașaportul ei biologic, susținând că aceasta nu a fost transportată și depozitată corespunzător.
Data logger-ul a arătat că proba a atins chiar și 0 grade în timpul transportului. Deși sângele îngheață la -3 grade, conform experților acuzării, temperatura este totuși sub cea admisă (între +4 și +15 grade Celsius), iar proba putea fi, și asta s-a întâmplat, considerată alterată. A Simonei a stat la +2 grade Celsius, și mai jos, atingând și 0 grade, pentru o durată de 2 ore și 36 minute.
De ce a insistat Simona pe proba #48, luată pe 22 septembrie 2022? Era proba cu cele mai multe variații ale sângelui, care arunca cele mai multe suspiciuni asupra unui microdoping regulat. Odată discreditat acest argument al acuzării, posibilitatea microdopingului Simonei Halep a fost scoasă din calcule, iar ITIA nu a mai mers pe ideea de scenariu plauzibil de doping prin transfuzie de sânge.
Apoi s-a luat în discuție o probă de sânge privată, care nu a fost prelevată în condiții de laborator WADA (n.r. – Agenția Mondială Anti-Doping). Aceasta, dată pe 9 septembrie 2022, demonstra, conform celor trei membri ai panelului de judecată, că „utilizarea unor substanțe dopante devine puțin probabilă pentru că nu este în logica cronologiei competiționale a sportivei”.
După înfrângerea de la US Open, din 29 august 2022, Simona a anunțat că nu va mai participa la turnee până în 2023, din cauza unei operații la nas. Așa că nu avea motiv pentru a mai consuma substanțe interzise între 9 septembrie 2022, când proba prelevată a fost normală, și 22 septembrie 2022, data probei #48.
De altfel, și ITIA (n.r. – Agenția pentru Integritate în Tenis), așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos, a acceptat că, dacă panelul de judecată admite proba din testarea privată, atunci Simona Halep iese din sfera bănuielii că s-ar fi dopat cu transfuzii de sânge.
Astfel, a rămas doar problema Roxadustatului luat punctual, (de exemplu ca pastilă, praf, etc.).
3. A luat suplimentul Keto MCT fără a-l trimite spre analiză la Wada
La acest punct, Simona Halep nu s-a făcut vinovată de neglijență semnificativă, chiar dacă ea și echipa ei nu au trimis suplimentul la un laborator acreditat WADA pentru testare.
Faptul că a luat acel supliment fără ca pe eticheta acestuia să scrie că ingredientele au venit din China, dar și fără o testare a lui, Simona a căzut sub incidența articolului WADA 10.6.1.2, prin care „sportivul ia suplimente nutriționale nereglementate de WADA pe propriul risc”.
The post TAS a publicat, după șapte luni, motivarea deciziei în cazul de dopaj al Simonei Halep appeared first on tvrinfo.ro.
