Republica Moldova urmează să-și avanseze calea către integrarea europeană în viitoarele alegeri și referendumul prezidențial din octombrie 2024, dar R. Moldova va rămâne probabil un stat de luptă până în anii 2030, pe măsură ce negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE) continuă. Posibila realege a președintelui pro-occidental al Republicii Moldova, Maia Sandu, și trecerea referendumului pro-UE din octombrie 2024, nu vor pune în piatră calea R. Moldova către UE, afirmă analiștii de la Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW).
Alegerile prezidențiale ale Republicii Moldova din octombrie 2024 au o importanță centrală pentru marele efort strategic al Kremlinului de a-și menține influența asupra fostelor state sovietice. Realegerea lui Sandu în octombrie 2024 ar asigura o ramură executivă a Republicii Moldova care se angajează să continue procesul de aderare a Republicii Moldova la UE pentru încă patru ani. Codul Electoral al Republicii Moldova prevede că, dacă niciun candidat nu obține peste 50 la sută din voturi în primul tur, atunci primii doi candidați se confruntă în al doilea tur. Kremlinul ar prefera ca în cazul în care Sandu ar câștiga realegerea, ea să nu câștige în primul tur, deoarece acest lucru ar demonstra sprijinul popular pe scară largă pentru politicile pro-UE ale lui Sandu.
Rezultatele preferate de Kremlin ale alegerilor prezidențiale, de la cel mai puțin la cel mai puțin preferat, sunt:
Un candidat prietenos cu Kremlinul câștigă în primul tur de scrutin.
Un candidat prietenos cu Kremlinul câștigă în al doilea tur de scrutin.
Sandu nu câștigă în primul tur de scrutin, dar câștigă în turul doi cu o marjă îngustă.
Sandu nu câștigă în primul tur de scrutin dar câștigă în turul doi cu o marjă mare.
Sandu câștigă în primul tur de scrutin cu o marjă îngustă.
Sandu câștigă în primul tur de scrutin cu o marjă mare.
Mai mulți candidați care au legături anterioare cu Kremlinul și/sau au deținut platforme prietenoase cu Kremlinul candidează la alegerile din octombrie 2024. Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova (CEC) a înregistrat oficial 11 candidați la președinție pentru viitoarele alegeri. Sondajele din iulie până în septembrie 2024 arată că 26 până la 35% dintre alegători îl susțin pe Sandu. Alexandr Stoianoglo și Renato Usatîi par să concureze pentru locul doi, dar îl urmăresc pe Sandu cu cel puțin 14 puncte, sugerând preliminar că Sandu ar putea să nu câștige în primul tur și ar putea înfrunta fie Stoianoglo, fie Usatîi în turul al doilea.
Forțele de opoziție din Moldova afiliate la Kremlin și prietenoase cu Kremlinul par să încerce să atragă voturi departe de Sandu prin promovarea unor platforme pro-UE care sună similar. Sondajele din mai și august 2024 au constatat că 33 până la 35% dintre respondenți ar vota pentru Sandu și că 52 până la 53% au spus că vor vota pentru referendum – indicând că sprijinul pentru referendumul UE nu se traduce neapărat în sprijin pentru Sandu. Unii candidați de opoziție, inclusiv cei care au susținut constant orientarea R. Moldova către Rusia sau au legături indirecte cu Kremlinul, probabil că acum promovează platforme aparent pro-UE în speranța de a atrage alegătorii departe de Sandu. Majoritatea basarabenilor au opinii pozitive despre UE, iar mulți dintre candidații opoziției probabil înțeleg că promovarea platformelor anti-UE nu va atrage mulți alegători.
Sprijinul pentru Sandu a rămas constant între aprilie 2024 (35,1 la sută) și august 2024 (35,5 la sută), ceea ce sugerează că introducerea la vot a mai multor candidați pro-UE în ultimele luni nu a schimbat părerea susținătorilor de bază ai lui Sandu. Numărul alegătorilor indeciși, pe care opoziția poate spera să-i atragă, pare să fie însă în creștere. Sondajele din septembrie 2024 au constatat că peste 34% dintre respondenți nu s-au hotărât încă asupra unui candidat, în timp ce un sondaj anterior din august 2024 a constatat că doar 18% dintre respondenți erau indeciși.
Kremlinul încearcă probabil să influențeze prezența la vot la referendumul din octombrie 2024, astfel încât să nu treacă sau să nu atingă cel mai înalt prag necesar pentru anumite modificări constituționale. Legea R. Moldova face diferența între două tipuri de referendum. Primul tip presupune „dispoziții privind suveranitatea, independența și unitatea statului, precum și cele privind neutralitatea permanentă a statului”, care „pot fi revizuite numai prin referendum cu votul majorității cetățenilor înscriși cu vot. drepturi”. Curtea Constituțională a Republicii Moldova a hotărât însă în aprilie 2024 că referendumul din octombrie 2024 „nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al statului… și nici statutul de neutralitate permanentă”. Prin urmare, referendumul din octombrie 2024 va fi al doilea tip de referendum, care necesită o prezență la vot de peste 1/3 din toți alegătorii înregistrați pentru a fi considerați valid.
Adoptarea referendumului ar demonstra angajamentul pe termen lung al basarabenilor față de aderarea țării lor la UE, complicând capacitatea Kremlinului de a-și atinge obiectivul de restabilire a influenței sale dominante asupra Chișinăului și reorientarea poziției geopolitice a Republicii Moldova față de Rusia. Kremlinul ar prefera în primul rând ca majoritatea moldovenilor să voteze împotriva referendumului, dar probabil ar fi mulțumit dacă ar exista o prezență insuficientă la vot, care ar împiedica totuși orice modificare a Constituției Republicii Moldova. Rezultatul preferat de Kremlin al referendumului, de la cel mai mult la cel mai puțin preferat, este probabil după cum urmează:
Majoritatea alegătorilor participanți votează împotriva referendumului, iar referendumul atinge pragul necesar de 1/3 de prezență la vot. Rezultatul referendumului este considerat valabil, iar constituția rămâne neschimbată.
Majoritatea alegătorilor participanți votează împotriva referendumului, dar referendumul nu atinge pragul necesar de 1/3 de prezență la vot. Rezultatul referendumului este considerat invalid, iar constituția rămâne neschimbată.
Majoritatea alegătorilor participanți votează pentru referendum, dar referendumul nu atinge pragul necesar de 1/3 de prezență la vot. Rezultatul referendumului este considerat invalid, iar constituția rămâne neschimbată.
Majoritatea alegătorilor participanți votează pentru referendum, iar referendumul atinge pragul necesar de 1/3 de prezență la vot. Rezultatul referendumului este considerat valabil, iar constituția se modifică.
Partidele de opoziție din R. Moldova legate de Kremlin și prietenoase cu Kremlinul au prognozat probabil că referendumul va atinge cifrele necesare de prezență la vot, având în vedere prezența la vot la alegerile prezidențiale anterioare cu mult peste 33% și au decis să-și concentreze campaniile pe convingerea alegătorilor să voteze împotriva referendumului. Partidul Comunist pro-rus, Partidul Renașterii și Partidul șansa (dintre care ultimele două sunt afiliate Partidului Shor) au cerut basarabenii să voteze împotriva referendumului. Blocul electoral Victoria lui Shor, care include partidele Renaștere și șansă, a solicitat CEC din R. Moldova să facă campanie împotriva referendumului, dar nu a prezentat documentele corespunzătoare. Cu toate acestea, Shor a promis livrări gratuite de gaz pentru toate casele din R. Moldova începând cu decembrie 2024 și investiții în valoare de 2 miliarde de dolari în infrastructura socială în cazul în care basarabenii vor vota împotriva referendumului. Totuși, Shor nu a subliniat cum va îndeplini aceste promisiuni.
Alte partide de opoziție încearcă să-i convingă pe alegători să boicoteze referendumul, ceea ce ar putea amenința capacitatea referendumului de a îndeplini prezența necesară la vot. CEC din R. Moldova a raportat în iulie 2024 că există 3.301.368 de alegători moldoveni înregistrați. Rezultatul referendumului din octombrie 2024 va fi considerat valabil dacă la referendum votează 1/3 din toți alegătorii înregistrați – aproximativ 1,1 milioane de persoane. Deși sondajele din ultimele luni sugerează că referendumul va atinge prezența necesară la vot, marjele nu sunt mari. Partidul Socialist militează pentru ca alegătorii să boicoteze complet referendumul. Sondajele sugerează că campaniile de boicot ale opoziției ar putea influența cu succes unii alegători basarabeni; Sondajele din august și septembrie 2024 au indicat că aproximativ 67 până la 68% dintre alegătorii rezidenți în Republica Moldova intenționau să voteze la referendum, în timp ce sondajele anterioare din mai-iunie 2024 indicau că 79% plănuiau să voteze. Scăderea continuă a numărului de alegători care intenționează să voteze la referendum ar putea amenința capacitatea referendumului de a atinge pragul.
Prezența semnificativă la vot în rândul diasporei va asigura probabil că referendumul va atinge pragul de prezență la vot și va trece, totuși. Alegătorii din diaspora, în special din UE, sunt foarte probabil să voteze pentru referendum. Diaspora, alcătuind aproximativ 1/3 din electorat și cu capacitatea sa semnificativă de a influența rezultatele alegerilor, poate compensa orice succes al opoziției în a convinge alegătorii să voteze împotriva sau să boicoteze referendumul. Cetăţenii R. Moldova care locuiesc în străinătate care au participat la alegerile prezidenţiale din 2020 în mod covârşitor (93 la sută) au votat pentru Sandu, iar aceste 244.000 de voturi au fost cheia pentru victoria ei asupra lui Dodon cu 16 puncte în turul doi. Cetățenii R. Moldova cu reședința în SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda vor putea vota prin buletin de vot prin corespondență în octombrie 2024. Doar 1.996 de basarabeni din aceste șase state s-au preînregistrat pentru a primi corespondență. -în buletine de vot, însă, deci votul prin corespondență nu va spori semnificativ numărul lui Sandu. Alți alegători din diaspora vor trebui să voteze personal, dar think tank-ul moldovenesc Watchdog a remarcat recent că votul la secțiile de votare din străinătate necesită „efort considerabil” pentru majoritatea membrilor diasporei, probabil pentru că nu toți basarabenii din străinătate locuiesc în apropierea unui vot.statie.
Guvernul Republicii Moldova va deschide 234 de secții de votare în străinătate în octombrie 2024 – o creștere de la 146 de secții de votare la alegerile parlamentare din 2021 – care ar putea contribui la creșterea prezenței diasporei la vot.
The post ISW: Rusia reprezintă amenințări pe termen lung la adresa integrării europene a R. Moldova dincolo de alegerile din octombrie appeared first on tvrinfo.ro.
