La 20 octombrie 2024 au loc în Republica Moldova alegeri prezidenţiale. Alegerile prezidenţiale din 2024 reprezintă cel de-al cincilea scrutin prezidenţial de la independenţa Republicii Moldova, potrivit https://alegeri.md/.
Preşedintele republicii este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Fiecare cetăţean cu drept de vot, care a împlinit 40 de ani, a locuit sau locuieşte permanent în Republica Moldova de cel puţin 10 ani, cunoaşte limba română şi deţine studii superioare, poate candida la funcţia de preşedinte. Candidaţii pot fi propuşi de partidele politice înregistrate, blocurile electorale sau grupuri de iniţiativă ale cetăţenilor.
Pentru a fi declarat valabil, la scrutin trebuie să participe cel puţin o treime din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale. Candidatul care obţine majoritatea voturilor valabil exprimate este declarat ales. În cazul în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite, se organizează un al doilea tur de scrutin după două săptămâni, la care participă primii doi candidaţi cu cele mai multe voturi din primul tur. În al doilea tur, candidatul cu cele mai multe voturi este ales, indiferent de prezenţa la vot. Rezultatele finale ale alegerilor sunt validate de Curtea Constituţională.
Mandatul preşedintelui durează patru ani şi începe de la data depunerii jurământului. Este interzisă îndeplinirea funcţiei de preşedinte pentru mai mult de două mandate consecutive.
Atribuţiile preşedintelui
În conformitate cu prevederile Constituţiei, preşedintele ţării exercită mai multe atribuţii în raport cu Parlamentul, Guvernul, corpul judecătoresc, precum şi atribuţii în domeniul politicii externe, securităţii naţionale şi atribuţii ceremoniale.
Preşedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Totodată, are dreptul la iniţiativă legislativă şi poate prezenta Parlamentului proiecte de acte legislative şi propuneri legislative, care vizează problematica relaţiilor sociale, domeniul securităţii naţionale şi apărării sau armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene. Toate proiectele actelor normative elaborate de către preşedintele ţării se remit spre avizare Guvernului.
Preşedintele poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale, inclusiv cele legate de asigurarea securităţii statului şi în domeniul militar, în numele Republicii Moldova şi le prezintă spre ratificare Parlamentului.
Preşedintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forţelor armate şi poartă răspundere pentru starea securităţii statului şi a sistemului naţional de apărare în limitele împuternicirilor constituţionale şi legale.
Cronologia alegerilor prezidenţiale
În perioada 1991-2000, procedura alegerii preşedintelui a prevăzut votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. În urma reformei constituţionale din 2000, procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova a fost modificată, Parlamentul preluând responsabilitatea de alegere a preşedintelui ţării. Prin Decizia Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, s-a revenit la alegerea preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni, fără a modifica atribuţiile preşedintelui.
*Primele alegeri prezidenţiale desfăşurate după declararea independenţei Republicii Moldovei, la 27 august 1991, au avut loc la 8 decembrie 1991. Din trei grupuri de iniţiativă înregistrate la Comisia Electorală Centrală, doar unul a reuşit să colecteze numărul necesar de semnături în susţinerea candidatului la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Rata de participare la acest tur de scrutin a fost de 83,96%, din 2.368.287 de alegători incluşi în listele electorale, potrivit sursei citate.
Astfel, Mircea Snegur (n. 17 ianuarie 1940), care fusese numit preşedinte al Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti (RSSM) de către Sovietul Suprem, la 3 septembrie 1990, a obţinut 98,22% din voturi la scrutinul din 1991, fiind singurul candidat (independent). Din 1989 până în 1990, Mircea Snegur a avut funcţia de Preşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM şi de Preşedinte al Sovietului Suprem al RSSM. De la 3 septembrie 1990 până la 1 decembrie 1996, a deţinut funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, după cum aminteşte https://presedinte.md/.
*În 1996, din 15 grupuri de iniţiativă înregistrate la Comisia Electorală Centrală, doar nouă au reuşit să colecteze numărul necesar de semnături în susţinerea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Astfel, concurenţii electorali înscrişi pe buletinele de vot în primul tur de scrutin organizat la 17 noiembrie 1996 au fost: Mircea Snegur (Partidul Renaşterii şi Concilierii din Moldova), Andrei Sangheli (Partidul Democrat Agrar din Moldova), Petru Lucinschi (candidat independent), Valeriu Matei (Partidul Forţelor Democratice), Vladimir Voronin (Partidul Comuniştilor din Republica Moldova), Iuliana Gorea-Costin (candidat independent), Anatol Plugaru (candidat independent), Veronica Abramciuc (candidat independent) şi Marina Liviţchi (candidat independent).
Mircea Snegur (38,75%) şi Petru Lucinschi (27,66%) s-au calificat pentru turul al doilea, organizat la 1 decembrie 1996, în urma căruia Petru Lucinschi a fost declarat câştigător al alegerilor, cu 54,02% din voturi.
Prezenţa la vot la alegerile din 1996 a fost: 68,13% din 2.399.156 de alegători incluşi în listele electorale în turul I şi 71,61% din 2.441.074 alegători înscrişi în turul II.
Petru Lucinschi (n. 27 ianuarie 1940) a fost în perioada 1992-1993 ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Federaţia Rusă. În 1993 şi 1994 a fost ales preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova. A fost preşedinte al Republicii Moldova de la 1 decembrie 1996 până la 4 aprilie 2001, potrivit https://presedinte.md.
În urma reformei constituţionale din 5 iulie 2000, s-a instituit alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către Parlament, prin vot secret, cu 3/5 (61) din voturile deputaţilor aleşi.
* La 4 aprilie 2001, Parlamentul Republicii Moldova l-a ales pe liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, în funcţia de preşedinte al ţării, cu votul a 71 de deputaţi. Din cei 100 de deputaţi prezenţi în sala de şedinţe a Parlamentului la votare au participat 89. Cei 11 membri ai Partidului Popular Creştin Democrat au refuzat să participe la votare pe motiv că nu susţin nici unul din cei trei candidaţi – Vladimir Voronin, Dumitru Braghiş şi Valerian Cristea – şi pentru a evita speculaţiile politice, aminteşte http://www.e-democracy.md/.
Vladimir Voronin (n. 25 mai 1941) a fost ales în 1994 prim-secretar al Comitetului organizatoric al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) şi a mai candidat în 1996 la alegerile prezidenţiale directe.
*La 4 aprilie 2005, Vladimir Voronin a fost reales în funcţia de preşedinte al ţării cu votul a 75 de deputaţi, avându-l contracandidat pe Gheorghe Duca.
Vladimir Voronin a deţinut funcţia de preşedinte al Republicii Moldova până la 11 septembrie 2009. A iniţiat procesul oficial de integrare europeană a Republicii Moldova şi s-a afirmat ca promotor al independenţei, suveranităţii şi neutralităţii, susţinător al concepţiei politicii naţionale a Republicii Moldova, cunoscută şi drept doctrină a „moldovenismului”, potrivit biografiei publicate pe https://presedinte.md.
În 2009 – 2011 au mai avut loc câteva runde de alegeri, dar candidaţii nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru ca alegerile să fie validate. Astfel, în acest timp, au deţinut funcţia de preşedinte interimar: Mihai Ghimpu (Partidul Liberal), 11 septembrie 2009 – 28 decembrie 2010; Vlad Filat (Partidul Liberal Democrat din Moldova), 28-30 decembrie 2010; Marian Lupu (Partidul Democrat din Moldova), 30 decembrie 2010 – 23 martie 2012, potrivit https://alegeri.md/.
*La 16 martie 2012, Nicolae Timofti a fost ales în Parlamentul Republicii Moldova cu votul a 62 de deputaţi, fiind singurul candidat.
Nicolae Timofti (n. 22 decembrie 1948) a fost numit în 2005 judecător la Curtea Supremă de Justiţie, iar din 2011 a fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. A depus jurământul de preşedinte al Republicii Moldova pe 23 martie 2012, funcţie pe care a deţinut-o până la 23 decembrie 2016.
În urma Deciziei Curţii Constituţionale din 4 martie 2016, s-a revenit la alegerea preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni.
*În 2016, din 24 de grupuri de iniţiativă înregistrate la Comisia Electorală Centrală, doar 12 au reuşit să colecteze numărul necesar de semnături în susţinerea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Candidaţii înscrişi pe buletinele de vot în primul tur de scrutin organizat la 30 octombrie 2016 au fost: Mihai Ghimpu (Partidul Liberal), Iurie Leancă (Partidul Popular European din Moldova), Dumitru Ciubaşenco (Partidul Nostru), Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate), Igor Dodon (Partidul Socialiştilor din Republica Moldova), Silvia Radu (candidat independent), Maia Laguta (candidat independent), Ana Guţu (Partidul „Dreapta”), Valeriu Ghileţchi (candidat independent).
Maia Sandu (38,71%) şi Igor Dodon (47,98%) s-au calificat pentru turul al doilea, organizat la 13 noiembrie 2016, în urma căruia Igor Dodon a fost declarat câştigător al alegerilor, cu 52,11% din voturi.
Prezenţa la vot la alegerile din 2016 a fost: 50,95% din totalul alegătorilor incluşi în listele electorale în turul I şi 53,45% în turul II.
Igor Dodon (n.18 februarie 1975) a fost ales în 2009 deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Până în 2011 a avut calitatea de membru al Biroului Permanent al Parlamentului, membru al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe din partea Partidului Comuniştilor. În noiembrie 2011, este ales preşedinte al grupului Socialiştilor, în urma creării acestuia în Parlament, conform biografiei publicate pe https://presedinte.md/.
*La alegerile din 2020, din 13 grupuri de iniţiativă înregistrate la Comisia Electorală Centrală, doar opt au reuşit să colecteze numărul necesar de semnături în susţinerea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Candidaţii înscrişi pe buletinele de vot în primul tur de scrutin organizat la 1 noiembrie 2020 au fost: Renato Usatîi (Partidul Nostru), Andrei Năstase (Platforma Demnitate şi Adevăr), Tudor Deliu (Partidul Liberal Democrat din Moldova), Igor Dodon (candidat independent), Violeta Ivanov (Partidul „Şor”), Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate), Octavian Ţîcu (Partidul Unităţii Naţionale), Dorin Chirtoacă (Blocul electoral Unirea).
Maia Sandu (36,16%) şi Igor Dodon (32,61%) s-au calificat în turul al doilea, organizat la 15 noiembrie 2020, în urma căruia Maia Sandu a fost declarată câştigătoare a alegerilor, cu 57,72% din voturi.
Prezenţa la vot la alegerile din 2020 a fost de 48,54% în turul I şi 58,22% în turul II, potrivit https://alegeri.md/.
Maia Sandu (n. 24 mai 1972) a fost ministru al Educaţiei în Guvernul Republicii Moldova (iulie 2012- iulie 2015). A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (februarie 2019 – iunie 2019), apoi a fost desemnată în funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova, funcţie deţinută până în noiembrie 2019. Pe 24 decembrie 2020, Maia Sandu a fost învestită în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. În timpul mandatului său, Republica Moldova a primit statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană şi a început negocierile de aderare.
Alegerile prezidenţiale din 2024
Alegerile din 2024 reprezintă al cincilea exerciţiu electoral de la declararea independenţei Republicii Moldova, prin care cetăţenii aleg prin vot direct preşedintele ţării. Scrutinul din 2024 introduce, pentru prima dată, votarea prin corespondenţă, ca alternativă de vot. Această metodă se aplică parţial şi este disponibilă pentru cetăţenii moldoveni aflaţi în timpul alegerilor pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Norvegiei, Suediei, Islandei şi Finlandei, cu condiţia să se înregistreze în prealabil pentru votul prin corespondenţă şi să fie incluşi în lista electorală după acceptarea cererii lor.
Pentru scrutinul prezidenţial din 20 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 11 concurenţi electorali din 13 grupuri de iniţiativă care au colectat semnături pentru susţinerea candidaţilor la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, conform https://alegeri.md/:
*Alexandr Stoianoglo (Partidul Socialiştilor din Republica Moldova), slogan electoral ”Dreptate pentru toţi”. Născut la 3 iunie 1967, a absolvit studii juridice, iar în 2019 a fost numit Procuror General al Republicii Moldova.
*Maia Sandu (Partidul Acţiune şi Solidaritate), slogan electoral ”Maia Sandu pentru Moldova”. De profesie economist, în mai 2016 a înfiinţat Partidului Acţiune şi Solidaritate, fiind desemnată preşedinta formaţiunii. Candidează pentru al doilea mandat de preşedinte.
*Renato Usatîi (Partidul Nostru), slogan electoral ”Doar pentru Moldova!”. S-a născut la 4 noiembrie 1978 şi este profesor. În 2015, a fost ales primar al municipiului Bălţi. A mai candidat la alegerile prezidenţiale din 2020.
*Vasile Tarlev (Partidul pentru Viitorul Moldovei), slogan electoral ”Dezvoltare, bunăstare, pace!”. Născut la 9 octombrie 1963, este doctor în ştiinţe tehnice. A îndeplinit funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova (19 aprilie 2001 – 31 martie 2008).
*Irina Vlah (candidat independent), slogan electoral ”Irina Vlah – Preşedintele Păcii”. Născută la 26 februarie 1974, este doctor în drept. A fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova (2005 – 2015) şi Guvernatoare a UTA Găgăuzia – membră a Guvernului Republicii Moldova (2015 – 2023), conform irinavlah.md.
*Ion Chicu (Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei), slogan electoral ”Statul este al tău!”. Născut la 28 februarie 1972, are profesia de economist. A îndeplinit funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova (14 noiembrie 2019 – 31 decembrie 2020).
*Andrei Năstase (candidat independent), slogan electoral ”Un preşedinte DEDICAT!”. Născut la 6 august 1975, are profesia de avocat. A fost consilier în Consiliul municipal Chişinău (2019-2023) şi ministru al Afacerilor Interne (2019). A mai candidat la alegerile prezidenţiale din 2020.
*Octavian Ţîcu (Blocul electoral „Împreună”), slogan electoral ”Împreună pentru Europa”. Născut la 21 august 1972, este doctor în istorie şi cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Istorie al Universităţii de Stat din Moldova. A deţinut pentru scurt timp funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului (2013), iar în alegerile parlamentare din 2018 a câştigat un mandat de parlamentar, în fracţiunea Platforma DA a blocului ACUM, potrivit https://anticoruptie.md/.
*Victoria Furtună (candidat independent), slogan electoral ”Candidez pentru noi, pentru Moldova noastră nouă!”. S-a născut la 24 februarie 1981, are profesia de jurist. Este preşedintă a Asociaţiei obşteşti „Vox Populi, Vox Dei”.
*Tudor Ulianovschi (candidat independent), slogan electoral ”Moldova normală eşti TU!”. Născut la 26 mai 1983, este jurist şi diplomat. A fost ambasador al Moldovei în Elveţia şi Liechtenstein (2016-2018) şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene (2018-2019), potrivit https://tu.md.
*Natalia Morari (candidat independent), slogan electoral ”Schimbarea aici şi acum!”. Născută la 12 ianuarie 1984, este sociolog şi jurnalist. Şi-a început cariera în redacţia publicaţiei ruse „Novoe Vremea”, dar în 2008 a fost expulzată din Rusia, din cauza investigaţiilor sale jurnalistice. În 2008-2009 a condus organizaţia ”Think Moldova”, potrivit nataliamorari.md.
The post Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova – date generale appeared first on tvrinfo.ro.
