Alegătorii din Republica Moldova se îndreaptă duminică spre urne pentru a vota în cadrul unui referendum care va stabili dacă țara ar trebui să își înscrie aspirațiile europene în Constituție. Sondajele actuale indică o majoritate fragilă în favoarea schimbării, dar diverse provocări – inclusiv dezinformarea rusă și repercusiunile economice ale invaziei la scară largă a Ucrainei – înseamnă că rezultatele sunt departe de a fi sigure, notează, într-un articol de opinie publicat de POLITICO, Benton Coblentz, membru al Proiectului Truman pentru Securitatea Națională și candidat la Master în afaceri publice și internaționale la Princeton School of Public and International Affairs.
“Așadar, ar putea alegătorii din Moldova să surprindă observatorii la referendumul lor privind UE, la fel cum au făcut-o alegătorii britanici în 2016?” este întrebarea adresată de autor.
Într-un ecou al Brexitului, sondajele au constatat că puțin peste 50% dintre alegătorii moldoveni sunt în favoarea poziției pro-UE.
Într-un sondaj recent al Institutului Republican Internațional, 53% dintre respondenți au fost în favoarea schimbării, în timp ce un sondaj realizat de ONG-ul din R. Moldova Watchdog.MD a constatat o proporție similară de 52% în favoare. Și pe măsură ce ziua alegerilor s-a apropiat, indicatorii au decelat o majoritate în creștere, dar și o mică minoritate care intenționează să se abțină.
Incertitudinea rămâne însă.
Între timp, în timp ce alegătorii din Moldova își analizează opțiunile pentru viitorul geopolitic pe termen lung al țării, aceștia se vor pronunța și asupra candidaturii președintei în exercițiu, Maia Sandu.
Momentul ales pentru toate acestea nu pare a fi o coincidență.
În prezent, Sandu conduce cursa prezidențială cu aproximativ 35% din voturi, conform sondajelor. Iar conducerea proeuropeană a Moldovei speră probabil că scrutinele se vor consolida reciproc. Alegătorii motivați să voteze pentru UE vor contribui astfel la obținerea unei majorități pentru Sandu – și invers.
Cu toate acestea, această presupusă corelare pozitivă este departe de a fi garantată.
Nemulțumirea populară a fost alimentată de dificultățile economice provocate de războiul din Ucraina, ce au dus la perturbări în lanțul de aprovizionare al Moldovei și au contribuit la inflația care, în anumite momente de pe parcursul anului 2023, a depășit 30%.
Având în vedere certitudinea percepută a realegerii lui Sandu, alegătorii ar putea considera că un vot negativ la referendum este o modalitate sigură de a-și exprima nemulțumirea față de administrația sa.
Opoziția este, de asemenea, bine poziționată pentru a profita de această nemulțumire.
În ciuda discuțiilor de la începutul anului despre un candidat unic al opoziției, peste o duzină de candidați și-au declarat intenția de a intra în cursă. Asta înseamnă voci multiple care își adaptează mesajele anti-UE și anti-Sandu în moduri menite să atragă diferitele blocuri electorale ale țării.
De exemplu, în timp ce unii fac apel la un vot negativ la referendum, alții încurajează abținerea, în speranța că referendumul nu va atinge procentul de participare de 33% prevăzut de Constituție.
Mai mult, toate aceste eforturi ale opoziției sunt desfășurate cu sprijinul tacit al guvernului președintelui rus, Vladimir Putin, notează editorialistul POLITICO.
Moscova nu numai că are puterea de a exercita influență asupra conducerii regiunii separatiste transnistrene, dar sprijină în mod deschis opoziția din Moldova. Chiar luna aceasta, Poliția Națională din Republica Moldova a acuzat Rusia că a sprijinit o încercare de mituire a 130.000 de alegători – deși presupusul organizator al operațiunii, oligarhul moldovean condamnat Ilan Șor, a negat acuzațiile.
Dezinformarea alimentată de Rusia a întărit, de asemenea, temerile cu privire la posibila realegere a lui Sandu, susținând că aceasta se pregătește să antreneze țara într-un război cu Transnistria, care este sprijinită politic de Moscova. Aceste eforturi de dezinformare s-au concentrat, de asemenea, pe alterarea reputației UE, prin susțineri potrivit cărora aderarea va răspândi propaganda LGBTQ+ și va duce la separarea familiilor.
Cu toate acestea, în ciuda sprijinului extern al Rusiei pentru opoziție, forțele proeuropene din Moldova pregătesc terenul pentru o încheiere cu succes a campaniei lor. Sandu a promovat în mod activ integrarea în UE, organizând mitinguri ample la Chișinău și lansându-și candidatura pentru realegere cu accent pe aspirațiile UE.
Societatea civilă din țară a fost și ea activă. De exemplu, o campanie a Institutului pentru Politică și Reformă Europeană a difuzat reclame emoționante în favoarea UE în timpul campionatelor de fotbal Euro, prezentând o împărțire a ecranului pentru a compara viziunile unei vieți de pace și de război, făcând apel la celebrarea celor „79 de ani de pace și de respect pentru viață” pe care integrarea europeană i-a adus continentului.
UE însăși a făcut, de asemenea, o treabă bună în promovarea eficacității unei relații puternice cu Bruxelles-ul.
După acordarea statutului de candidat, în 2022, și începerea oficială a negocierilor în decembrie 2023, Republica Moldova a atins etape importante în procesul său de aderare. A găzduit Summitul Comunității Politice Europene din 2023, la care au participat 45 de șefi de stat și de guvern europeni. Iar semnele proiectelor de lucrări publice finanțate de UE sunt acum vizibile în întreaga țară, consolidând beneficiile tangibile ale asocierii la UE.
Chiar dacă aceste eforturi nu îndeplinesc toate așteptările, formatul întrebării adresate alegătorilor ar putea ajuta Republica Moldova să evite soarta Marii Britanii. În Marea Britanie, alegătorii s-au confruntat cu o întrebare mai largă privind ieșirea sau rămânerea în UE, în timp ce alegătorii moldoveni sunt întrebați clar despre includerea aspirațiilor UE în propria Constituție.
Astfel, în timp ce un eșec la referendum ar putea pune la îndoială legitimitatea percepută a guvernului, nu ar exclude neapărat Moldova de la un viitor european. Ar face însă cu atât mai importante alegerile parlamentare din 2025, la care partidul lui Sandu se confruntă în prezent cu perspective sumbre, notează specialistul POLITICO.
Peste toate, forțele proeuropene din Moldova au reușit să pună bazele unui rezultat pozitiv la referendumul din acest an – dar nu își pot permite să se complacă prea mult în acest moment.
Iar rezultatele de duminică vor arăta dacă eforturile moldovenilor de a evita „momentul Brexit” vor reuși, conchide autorul.
The post POLITICO: Votul de duminică va arăta dacă Republica Moldova reușește să evite propriul „moment Brexit”. O miză pentru alegerile parlamentare din 2025 appeared first on tvrinfo.ro.
