Acad. Bogdan Simionescu, unul dintre cei mai cunoscuți profesori și intelectuali ieșeni, s-a stins din viață în această dimineață. Academicianul Bogdan Simionescu a fost și președintele Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST).
Academia Română anunță cu profundă tristețe stingerea din viață, joi, 24 octombrie 2024, a profesorului academician Bogdan C. Simionescu, personalitate marcantă a chimiei românești și internaționale, mentor al multor generații de chimiști și vicepreședinte al Academiei Române în perioada 2014-2022.
Născut la 16 martie 1948, ca fiu al unui alt mare chimist român, Cristofor Simionescu, de care a fost foarte atașat spiritual și profesional, i-a continuat misiunea, pe care a împlinit-o la nivel de excelență. Absolvent meritoriu al Facultății de Chimie Industrială din Institutul Politehnic Iaşi, în anul 1971, rămâne la catedră încă din anul absolvirii. La scurtă vreme, în 1975, obține doctoratul la Universitatea Catolică din Louvain, Belgia.
Cu evidentă vocație pedagogică, apreciat și iubit de studenți, a fost timp de câteva decenii profesor de Ştiinţa polimerilor, în Departamentul Polimeri naturali şi sintetici din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi. A fost șeful Catedrei de macromolecule, la aceeași universitate (1996-2003) și profesor asociat al Universităţii „Politehnica“ din Bucureşti (1994-2006). Conducător de doctorat la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi și la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ din Iaşi, a îndrumat peste 45 doctori în chimie.
A predat ca profesor invitat la reputate universități din lume: Kyoto, Mulhouse, Montpellier 2, Angers, Rouen, Şcoala Naţională Superioară de Mine din Paris, CEMEF – Sophia Antipolis, Dunkerque, Freiburg, Centrul de Cercetări în Chimia Polimerilor, Zabrze, Polonia.
Domeniile predilecte de activitate și de cercetare au fost chimia compușilor macromoleculari; fizica polimerilor; tehnologia compușilor macromoleculari; tiopolimeri; bazele fizico-chimice ale polimerilor naturali și sintetici; biopolimeri și materiale inteligente; polimeri biologic activi. În 1985 Academia Română i-a acordat un prestigios premiu pentru seria de lucrări în domeniul polimerizării induse în plasmă și soluțiilor de polimeri cu mase moleculare foarte mari.
Academicianul Bogdan C. Simionescu a fost cercetător științific în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“ din Iaşi, pe care l-a condus în calitate de director în perioada 2000-2014. Sub conducerea sa institutul a dezvoltat o efervescentă colaboare științifică cu instituții și personalități ale chimiei din întreaga lume, obținînd titlu de excelență în cercetare la nivel european.
Activitatea sa științifică se reflectă în cele peste 400 lucrări, dintre care peste 350 publicate în reviste internaționale, în cărți și capitole tipărite la prestigioase edituri din străinătate, brevete, precum și în cele peste 300 conferințe invitate susținute în Europa, SUA, Canada, Japonia.
Pentru performanța științifică și pedagogică, precum și pentru implicarea în viața socială, academician Bogdan C. Simionescu a primit o serie de medalii și distincții: Medalia „Nihil sine Deo a Casei Regale a României“, Medalia „Dimitrie Cantemir“ a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Medalia de onoare „Prieten al Comunităţilor Evreieşti din România“. A fost Doctor Honoris Causa al universităților „Politehnica“ din Bucureşti, „Vasile Goldiș“ din Arad, „Dunărea de Jos“ din Galaţi și Cetăţean de onoare al Municipiului Iaşi și al comunei Dumbrăveni din județul Suceava.
A fost decorat de Președinția României în anul 2015 cu Ordinul Naţional „Steaua României“ în grad de Cavaler.
În anul 2000 este ales membru corespondent al Academiei, iar în anul 2009, membru titular. Profund atașat Academiei Române, a fost vicepreşedinte al instituției două mandate (2014-2022), preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române (2012-2014), preşedinte al Şcolii Doctorale a Academiei Române (2014-2022).
Odată cu plecarea dintre noi a acad. Bogdan C. Simionescu, membrii Academiei Române regretă pierderea unui coleg, a unui specialist și a unui mentor.