SUA și NATO, istoria unui parteneriat militar. Alianța aşteaptă stabilitate şi predictibilitate la Casa Albă

Una dintre cele mai importante conexiuni pe plan internaţional a Statelor Unite este NATO: alianţa strategică a celor 32 de ţări, din care face parte şi România. Acest parteneriat multilateral se află într-unul dintre cele mai relevante momente ale sale, din cauza uriaşelor tensiuni geopolitice – este însă și un moment de cotitură în funcţie de administraţia care vine la Casa Albă.

Pe 4 aprilie 1949, preşedintele Harry Truman promulga tratatul Atlanticului de Nord. Cel de-al Doilea Război Mondial se încheiase de numai câţiva ani, dar deja apăruse sintagma „Războiul Rece” şi temerile unei noi înfruntări militare.

Harry Truman, 4 aprilie 1949: „Pentru noi, războiul nu este inevitabil. Nu credem în valuri oarbe ale istoriei care îi poartă pe oameni întâmplător într-o parte sau în alta”.

Miniştrii de externe din 12 ţări semnau Tratatul de la Washington, al cărui mesaj era limpede: NATO este alianţa celor care aleg libertatea.

Dacă pe parcursul Războiului Rece, Statele Unite s-au considerat pavăza ideologică împotriva totalitarismului, NATO a fost pavăza militară. Iar Washingtonul – principalul său finanţator.

După căderea Cortinei de Fier însă, Alianţa a rămas fără adversarul său natural, Pactul de la Varşovia.

Printre cele mai controversate operaţiuni NATO, sub coordonarea americanilor, au fost cele din fosta Iugoslavie, în timpul războiului din 1999. Timp de câteva luni, aproape că nu a fost localitate din Serbia neatinsă de bombardamente – pentru care nici astăzi sârbii nu-i iartă pe americani.

După atacurile teroriste de la New York din 11 septembrie 2001, Statele Unite au convins NATO să intervină în Afganistan, unde se ascundea Osama Bin Laden. Aveau să se retragă după 20 de ani.

Președintele american Joe Biden, 14 aprilie 2021: „Nu vom organiza o retragere grăbită. O vom face cu responsabilitate, cu intenție și în siguranță, în deplină coordonare cu aliații și partenerii noștri, care acum au mai multe forțe în Afganistan decât noi.”

Dar ultimele zile ale retragerii au fost un haos care a afectat masiv imaginea SUA, inclusiv în cadrul NATO.

În mandatul său la Casa Albă, preşedintele Donald Trump a pus presiune fără precedent pe aliaţi să îşi respecte angajementele de alocare a 2% din PIB pentru apărare şi a ameninţat chiar cu retragerea din Alianţă, în caz contrar.

Însă nu doar Europa are nevoie de America, ci şi invers.

Jens Stoltenberg, secretar general al NATO 2014-2024, la 4 aprilie 2024: „Aliaţii europeni au armate de top, vaste reţele de informaţii, pârghii diplomatice excepţionale, amplificând puterea americană. Prin NATO, SUA au mai mulţi prieteni şi aliaţi decât oricare altă putere majoră.”

În timpul campaniei electorale americane, NATO a trebuit să facă un joc diplomatic extrem de delicat între cei doi candidaţi cu mesaje extrem de diferite despre rolul internaţional al Statelor Unite.

Mark Rutte, secretar general al NATO: „Nu sunt îngrijorat. Îi ştiu bine pe ambii candidaţi. Am colaborat patru ani cu Donald Trump. El a fost cel care ne-a presat să alocăm mai mult . Şi a reuşit: într-adevăr, acum suntem la un nivel mult mai ridicat decât atunci când a fost învestit, în 2017. Ne-a presat şi în ceea ce priveşte China şi cred că a avut dreptate. Bineînţeles, Kamala Harris are rezultate fantastice ca vicepreşedinte, este un lider foarte respectat, deci voi putea să lucrez cu ambii, indiferent de rezultat.”

Dincolo de optimismul diplomatic, NATO aşteaptă în primul rând stabilitate şi predictibilitate la Casa Albă.

The post SUA și NATO, istoria unui parteneriat militar. Alianța aşteaptă stabilitate şi predictibilitate la Casa Albă appeared first on tvrinfo.ro.