Se vorbește tot mai mult în spațiul public despre schimbările climatice și despre importanța diminuării poluării prin activitatea umană, ceea ce reprezintă desigur un adevăr validat de cei mai reputați oameni de știință.
Pentru a înțelege impactul pe care un fenomen natural de proporții îl poate avea asupra existenței noastre sociale, merită să aflăm informații despre un moment special în istoria nu foarte îndepărtată a Terrei: în urmă cu circa doar două secole. Anul fără vară, așa cum a rămas anul 1816 în multe mențiuni istorice, nu a fost rezultatul unor acțiuni ale omenirii, ci al unor fenomene naturale imposibil de controlat de către umanitate.
Doi factori au contribuit, se pare, la scăderea anormală a temperaturilor în anul 1815, deci cu un an înainte de așa numitul an fără vară. Dincolo de un minim al activității solare, cauza principală a fost constituită de o serie de erupții în lanț, culminând cu erupția vulcanului indonezian Tambora – cea mai puternică dintre cele consemnate vreodată în istoria modernă.
Efectul: iarnă vulcanică, determinată de o cantitate uriașă de cenușă care a întunecat cerul, împiedicând mare parte dintre razele solare să ajungă pe pământ, așa cum se întâmplă în mod obișnuit. O astfel de iarnă vulcanică este asociată în literatura și cinematografia SF chiar cu un scenariu apocaliptic, care pune în pericol viața de pe planeta noastră!
Ce a urmat în Anul fără vară – cumplitul an 1816
Faptul că norul de cenușă a acoperit cerul a determinat ca agricultura să aibă un an cu totul eșuat. În lipsa roadelor pământului, populația s-a confruntat cu o foamete puternică în primăvara și vara anului 1816, în toată emisfera nordică. Sezonul cald nu a mai fost atât de cald, ba chiar au existat extreme: în iunie 1816, înghețul a distrus o mare parte a culturilor, a nins în statele americane New York și Maine, iar în orașul Quebec din Canda s-a consemnat un strat de zăpadă cu grosime de până la 30 de centimetri.
Astfel, efectele substanțiale s-au înregistrat în părțile estice ale Statelor Unite ale Americii și ale Canadei plus în vestul Europei. La nivel mediu anual, temperaturile nu au scăzut impresionant, dacă ne uităm pe statistici. Însă au existat zone și perioade de timp cu ger, viscol și ninsori în plină vară. Mai mult decât atât, în funcție de mișcările norului de cenușă, în unele zile au fost observate variații bruște de temperaturi, de la peste 35 de grade Celsius, până spre zero grade Celsius în decurs de doar câteva ore.
Societatea a avut enorm de suferit: prețurile cerealelor au crescut atât de mult, încât au apărut revolte sociale, malnutriție, epidemii și alte probleme asociate unor astfel de situații. În zonele în care se desfășurau și războaie, populația a avut și mai multe provocări, căci nu existau nici măcar minime rezerve de alimente.
De la incendii provocate de oameni la inundații naturale, valuri de catastrofe au afectat omenirea în acel an, cu o densitate foarte ridicată a evenimentelor nefericite. Efectele erupției vulcanice din Indonezia s-au resimțit și în anii următori, dar punctul maxim de intensitate a fost consemnat în 1816.
Anul fără vară și apariția personajului Frankenstein
Într-un astfel de cadru sumbru, oamenii căutau să petreacă în spații interioare mai mult timp decât de obicei. De asemenea, în literatură și artă în general, elementele triste, melancolice și înfricoșătoare și-au pus amprenta asupra multor opere culturale, ținând cont de starea omenirii, așa cum o vedeau și simțeau artiștii creatori.
În vara anului 1816, în cadrul unei vacanțe în Elveția, pe malul lacului Geneva, un grup de tineri scriitori și poeți britanici a fost nevoit să renunțe la activități de divertisment în aer liber și să caute idei împotriva plictiselii în vila unde se alesese cazarea. Așa a apărut ideea unui concurs literar, tema fiind crearea unei opere cu subiect horror. În cadrul acelei întreceri amicale, Mary Shelley a creionat personajul Frankenstein, care avea să fie subiectul romanului publicat de aceasta în anul 1818.
Numele monstrului din roman pare să fie inspirat de Cetatea Frankenstein, un castel medieval de pe teritoriul actual al Germaniei, acum în mare parte aflat în stare de ruină.
Începând cu secolul al XX-lea, popularitatea lui Frankenstein a crescut impresionant, prin preluarea acestui personaj de către industria cinematografică. Filmul de groază Frankenstein din anul 1931 a făcut senzație, mai ales că oamenii abia se obișnuiau cu vizionarea de producții în cinema. Mai recent, s-au lansat Mary Shelley’s Frankenstein (1994) și I, Frankenstein (2014).
De la seriale de animație până la fel de fel de ilustrări în industria de divertisment, Frankenstein a devenit un personaj ficțional extrem de cunoscut. În lumea jocurilor video pot fi găsite o mulțime de titluri care includ numele acestuia, de exemplu Frankenstein: Through the Eyes of the Monster (1995), Mary Shelley’s Frankenstein (1994) sau The Wanderer: Frankenstein’s Creature (2019).
Înfiorătorul personaj este prezent mai nou și pe nișa de sloturi virtuale, în cazinouri online cu diverse jocuri de profil. Frankenstein (2015) de la NetEnt, Dr Frankenstein (2020) de la Ruby Play și Freaky Frankenstein (2017) de la Nucleus Gaming sunt video slots care au explorat cunoscuta temă în universul online casino.
Frankenstein sau un Prometheus modern, cartea publicată de scriitoarea britanică Mary Shelley în urmă cu mai bine de 200 de ani, spune povestea unui tânăr elvețian, Victor Frankenstein, care studiază la universitatea renumită din Ingolstadt și care reușește să realizeze un om artificial.
The post (P) 1816: Anul fără vară, același în care s-a „născut” și Frankenstein appeared first on tvrinfo.ro.
