Se împlinesc 35 de ani de la moartea părintelui Arsenie Boca, una dintre marile personalități ale ortodoxei. Mânăstirea Prislop, unde călugărul a fost înmormântat, a devenit în ultimii ani un loc de pelerinaj căutat de români. Părintele este considerat cel mai mare duhovnic român al secolului XX.
Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910 în localitatea Vaţa de Sus, din judeţul Hunedoara. A studiat la Academia Teologică „Andreiana” din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1933. În Vinerea Izvorului Tămăduirii, după Paştile anului 1940, a fost tuns în călugărie la Mânăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus, primind numele Arsenie.
Încă din anii ‘90, duhovnicul Arsenie Boca a fost numit de numeroși români „sfântul Ardealului”, chiar dacă trecerea sa în rândul sfinților a fost aprobată de Biserica Ortodoxă Română abia în iulie 2024.
A fost părinte ieromonah, teolog, artist plastic, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu şi apoi la Mănăstirea Prislop. În anul 1959, regimul comunist a desfiinţat lăcaşul de cult din Hunedoara, l-a transformat în cămin de bătrâni, iar părintele Arsenie Boca a fost alungat din mănăstire. Securitatea i-a interzis să mai slujească în vreo biserică din România.
Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat pe lista neagră a autorităţilor comuniste, fiind arestat şi închis de mai multe ori, sub acuzaţii că ar fi sprijinit membri ai Mişcării Legionare. Arsenie Boca a fost închis în arestul Siguranţei din Braşov, a fost trimis apoi să muncească la Canalul Dunăre – Marea Neagră, în lagărele destinate zecilor de mii de deţinuţi politici, iar până la mijlocul anilor ‘50 a mai trecut prin închisorile Jilava, Timişoara şi Oradea.
Părintele a fost arestat şi torturat de fosta Securitate în anii 1948 şi 1951 pentru presupuse legături cu legionarii, fapte negate de acesta. Închis la Jilava, Bucureşti, Timişoara şi la Oradea, condamnat la muncă silnică la Ocnele Mari şi la Canal, părintele a revenit, la sfârşitul pedepsei, ca stareţ la Mănăstirea Prislop. A fost unul dintre martirii opresiunii comuniste. A pictat biserica din comuna Drăgănescu, la 25 kilometri de Bucureşti.
Din 1959, regimul comunist i-a interzis să mai poarte haina preoțească, iar mănăstirea Prislop a devenit azil de vârstnici. Călugărul a continuat să fie urmărit de Securitatea statului comunist până în ultimele sale zile de viață.
„Părintele Arsenie a fost căutat ca un ”om cu dar de la Dumnezeu“ de credincioşi şi în vremea când a lucrat, ca pictor de icoane, în cadrul atelierelor de pictură ale Patriarhiei din Bucureşti, pînă în anul 1969, precum şi la biserica parohială din satul Drăgănescu, de lângă Bucureşti, pe care a împodobit-o cu o minunată pictură, şi unde iubitorii de învăţătură şi de osteneală au putut să-l găsească, în anumite zile, până în anul 1988”, arăta preotul Teofil Părăianu (1929 – 2009), apropiat al duhovnicului.
Arsenie Boca a murit la 28 noiembrie 1989, în Sinaia, la vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop din Hunedoara, în 4 decembrie 1989.
Încă din anii ‘90, duhovnicul Arsenie Boca a fost numit de numeroși români „sfântul Ardealului”, chiar dacă trecerea sa în rândul sfinților a fost aprobată de Biserica Ortodoxă Română abia în iulie 2024.
The post Arsenie Boca, 35 de ani de la moartea sfântului Ardealului. Trecerea sa în rândul sfinților a fost aprobată de Biserica Ortodoxă Română în iulie 2024 appeared first on tvrinfo.ro.
