Principalul vinovat politic pentru ascensiunea extremei drepte este președintele Klaus Iohannis, considerat de electorat drept liderul unui sistem corupt și incompetent din care mai fac parte premierul Marcel Ciolacu și șefii serviciilor secrete.
Toți trebuie să plece rapid din cauza haosul provocat. După aproape trei săptămâni de la dezastrul electoral din 24 noiembrie nu avem nici o responsabilitate asumată la vârful statului român.
Dimpotrivă, cu toții se agață de funcții ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, într-o încercare disperată de a-și menține influența. Acest lucru riscă să irite și mai rău o parte a publicului, deja revoltat că votul din primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat, iar alegerile o vor lua de la capăt.
Din cauza numirilor catastrofale la șefia serviciilor și parchetelor, la vârful guvernului și la vârful PNL, din cauza aroganței sale și a lipsei totale de comunicare, Klaus Iohannis a prăbușit încrederea românilor în stat.
A provocat – el împreună cu premierul Ciolacu și guvernul de coaliție PSD-PNL pe care l-a susținut – o furie fără precedent a electoratului, care s-a aruncat în brațele partidelor populiste și extremiste umflate, culmea, tot de sistem.
Aici trebuie adăugată o virgulă importantă: aceste curente de extremă dreaptă au fost încurajate în mod inconștient inclusiv de PSD, care i-a dat voturi în primul tur liderului partidului extremist AUR, George Simion, sperând în mod stupid că îl va trimite în finală cu Marcel Ciolacu, iar în acest fel îi va asigura liderului PSD alegerea în turul doi.
Nici Călin Georgescu nu a apărut din neant, după cum rezultă din CV-ul său. Și el este un produs pur sânge al sistemului de putere românesc.
În plină criză de încredere în stat, CCR i-a acordat lui Klaus Iohannis o prelungire a mandatului care l-ar face din nou jucător. Iohannis ar putea numi noul premier, ba chiar și un viitor judecător CCR.
Dar el trebuie să plece la termen, pentru că a pierdut legitimitatea și încrederea cetățenilor. La fel Marcel Ciolacu, Răzvan Ionescu (SRI) și Gabriel Vlase (SIE). Și ei se numără printre responsabilii crizei de securitate fără precendent pe care o traversează România, conform G4Media.
Mandatul de președinte al lui Klaus Iohannis se încheie pe 21 decembrie, după zece ani petrecuți la Cotroceni.
Însă Curtea Constituțională a decis în 6 decembrie, în hotărârea de anulare a alegerilor prezidențiale, să prelungească mandatul lui Iohannis ”până la depunerea jurământului de președintele nou-ales”, invocând art.83 alin.(2) din Constituție. Cel care a anunțat prelungirea mandatului a fost chiar președintele, într-o declarație de presă de la Cotroceni înainte ca hotărârea CCR să fie publică.
Experții în drept constituționali consultați de G4Media.ro afirmă că decizia CCR este acoperită la limită. Judecătorii au încercat foarte probabil să evite în vid de putere sau declanșarea unei lupte politice între PSD, PNL și USR pentru funcția de președinte al Senatului.
Acesta ar fi devenit președinte interimar în locul lui Iohannis, dacă mandatul său n-ar fi fost prelungit.
