Preşedintele Klaus Iohannis participă joi la reuniunea Consiliului European, care se desfăşoară la Bruxelles.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, agenda Consiliului European include subiecte precum: Ucraina, migraţia, situaţia din Orientul Mijlociu, pregătirea UE în domeniul civil şi militar şi răspunsul la crize, rolul UE în lume şi extinderea Uniunii, Republica Moldova, Georgia şi aspecte legate de libertate, securitate şi justiţie.
Discuţia liderilor europeni privind Ucraina are ca obiectiv analiza situaţiei din teren şi a celor mai adecvate modalităţi de îndeplinire a angajamentelor de sprijin faţă de poporul ucrainean şi de continuare a eforturilor necesare pentru respingerea invaziei ruse şi de a asigura prevalarea dreptului internaţional. Această reuniune va fi şi un bun prilej de a exprima, la nivel european, un mesaj unitar de sprijin pentru Ucraina şi pentru implementarea unei păci juste, cuprinzătoare şi de durată, precizează sursa citată.
Preşedintele Iohannis va evidenţia necesitatea continuării unei abordări strategice, multidimensionale şi coerente pentru susţinerea Ucrainei.
Referitor la rolul UE în lume, este vizată o discuţie strategică şi cuprinzătoare asupra căii de urmat în ceea ce priveşte angajarea la nivel global şi priorităţile într-un context multipolar şi marcat de tensiuni geopolitice.
Tema migraţiei va fi abordată din perspectiva evaluării progreselor înregistrate în implementarea legislaţiei UE în materie, cu accent pe dimensiunea externă, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, lupta împotriva instrumentalizării şi a traficului cu migranţi.
În ceea ce priveşte evoluţiile din Orientul Mijlociu, se va analiza situaţia din teren, inclusiv modalităţile prin care UE poate contribui la eforturile în direcţia dezescaladării conflictului. Va fi abordată, totodată, situaţia din Siria.
Preşedintele va informa membrii Consiliului European şi cu privire la situaţia din România ca urmare a interferenţelor străine în procesul electoral.
„Voi sublinia că acest lucru nu este o ameninţare doar la adresa României, ci la adresa democraţiilor şi a valorilor europene, la modul cel mai general. Toate, repet, toate ţările sunt expuse acestui risc. Este evident, şi voi spune acest lucru şi în reuniune, că este necesară o coordonare eficientă la nivelul întregii Uniuni pe tema combaterii ingerinţelor străine şi a atacurilor hibride din partea Rusiei. Pentru a ne apăra şi pentru a preveni aceste ingerinţe trebuie să adaptăm şi să dezvoltăm de urgenţă instrumente şi mecanisme, nu putem să rămânem doar la nivelul ‘hai să discutăm cum să rezolvăm’, trebuie mers mult mai departe. Trebuie găsite instrumente concrete, proceduri corecte, mecanismele necesare pentru a ne putea apăra în faţa acestor atacuri”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles.
–––––––––––––––––––––-
Consiliul European se reuneşte la 19 decembrie 2024, la Bruxelles, fiind prima reuniune a organismului european convocată de către noul preşedinte Antonio Costa. De asemenea, este invitat să participe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Subiectele luate în discuţie sunt Ucraina, Orientul Mijlociu, UE în lume, rezilienţa şi pregătirea pentru situaţii de criză, migraţia, afaceri externe, informează site-urile https://www.consilium.europa.eu/ şi https://euneighbourseast.eu/.
„Situaţia din Ucraina va ocupa un loc important în cadrul discuţiilor noastre. Tocmai m-am întors dintr-o vizită la Kiev, efectuată în prima zi a mandatului meu. Trebuie să fim alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar şi să facem tot ceea ce este cu putinţă pentru ca invazia Rusiei să fie înfrântă, iar dreptul internaţional să prevaleze. Reuniunea Consiliului European din decembrie reprezintă o ocazie importantă de a transmite Ucrainei un mesaj de sprijin unitar şi fără echivoc, pentru o pace cuprinzătoare, justă şi durabilă.”, a declarat noul preşedinte al Consiliului European, Antonio Costa, în scrisoarea de invitaţie adresată membrilor Consiliului European, scrie https://www.consilium.europa.eu.
Cu privire la Ucraina, liderii UE vor discuta despre războiul din Ucraina în toate dimensiunile sale, inclusiv despre cele mai recente evoluţii de pe teren, şi despre sprijinul cuprinzător şi neîntrerupt pentru Ucraina şi poporul său. Până în prezent, UE şi statele sale membre au acordat Ucrainei sprijin în valoare de aproximativ 124 de miliarde de euro. Site-ul Consiliului reaminteşte că Uniunea este angajată în favoarea unei păci juste şi durabile în Ucraina, bazată pe principiile Cartei ONU şi ale dreptului internaţional, precum şi pe principiul conform căruia nicio iniţiativă privind Ucraina nu poate fi luată fără Ucraina. În ceea ce priveşte sprijinul militar, liderii vor analiza progresele înregistrate în ceea ce priveşte livrarea de sisteme de apărare antiaeriană, muniţie şi rachete, precum şi furnizarea instruirii şi a echipamentelor necesare soldaţilor ucraineni.
În privinţa Orientului Mijlociu, liderii UE vor discuta evoluţia rapidă, inclusiv despre cel mai bun mod în care Uniunea Europeană poate contribui la eforturile de detensionare a situaţiei, despre acordul de încetare a focului dintre Israel şi Liban şi despre cele mai recente evoluţii din Siria. UE este profund alarmată de escaladarea militară dramatică din Orientul Mijlociu şi îndeamnă toate părţile să dea dovadă de cea mai mare reţinere, să pună capăt ostilităţilor şi să respecte pe deplin dreptul internaţional şi dreptul internaţional umanitar.
De asemenea, la Consiliul European va avea loc o discuţie strategică cu privire la modul în care UE îşi poate consolida rolul pe scena internaţională, ne poate apăra interesele şi ne poate promova poziţiile. Discuţia se va axa pe calea de urmat într-un peisaj multipolar şi pe modalităţile prin care se pot asigura relaţii strategice reciproc avantajoase. În acest context, vor fi abordate modul în care se poate încuraja crearea unei reţele mai largi şi mai aprofundate de parteneri la nivel mondial, relaţiile UE-SUA sau relaţiile UE-Regatul Unit.
Liderii UE vor discuta şi despre modalităţile de consolidare a rezilienţei, a pregătirii pentru situaţii de criză, a prevenirii crizelor şi a capacităţilor de răspuns ale UE, în baza raportului „Mai în siguranţă împreună – Consolidarea pregătirii şi disponibilităţii civile şi militare ale Europei”, elaborat de fostul preşedinte al Finlandei şi consilier special al preşedintei Comisiei Europene, Sauli Niinisto. În acest context, ei vor discuta despre impactul unui peisaj al ameninţărilor în continuă evoluţie şi al numărului tot mai mare de dezastre naturale provocate de schimbările climatice, scriu site-urile https://commission.europa.eu/ şi https://www.consilium.europa.eu/.
Liderii UE vor trece, de asemenea, în revistă şi progresele înregistrate în punerea în aplicare a concluziilor anterioare privind migraţia. Cu ocazia reuniunii lor din 17 octombrie 2024, liderii au discutat despre modalităţi de consolidare a controlului frontierelor externe ale UE, cooperarea cu ţările terţe de origine şi cu ţările de tranzit, pentru a aborda cauzele profunde, pentru a combate traficul de persoane, pentru a preveni pierderea de vieţi omeneşti sau pentru a accelera returnările din UE.
La reuniunea Consiliului European, liderii UE ar putea aborda şi teme specifice de politică externă, inclusiv evoluţiile din Georgia şi Republica Moldova, se arată pe site-ul Consiliului.
***
Reuniunea anterioară a Consiliului European s-a desfăşurat la 17 octombrie 2024, fiind adoptate concluzii privind Ucraina, Orientul Mijlociu, asigurarea unei ordini internaţionale bazate pe norme, competitivitatea, migraţia, Republica Moldova, Georgia, relaţiile externe şi alte subiecte. De asemenea, liderii Uniunii au condamnat cu fermitate campania tot mai intensă a Rusiei de activităţi hibride. În acest context, aceştia au salutat noul cadru de sancţiuni, instituit de Consiliul UE la 8 octombrie 2024, ca răspuns la ameninţările hibride ale Rusiei: „UE şi statele sale membre vor continua să îşi consolideze rezilienţa şi să utilizeze pe deplin setul de instrumente al UE pentru contracararea ameninţărilor hibride, cu scopul de a preveni şi a descuraja activităţile hibride ale Rusiei, precum şi de a răspunde la acestea”.
„De acum înainte, UE va fi în măsură să abordeze o varietate de ameninţări hibride, cum ar fi: subminarea proceselor electorale şi a funcţionării instituţiilor democratice; ameninţările împotriva activităţilor economice, a serviciilor de interes public sau a infrastructurii critice şi sabotarea acestora; utilizarea dezinformării coordonate, recurgerea la acţiuni străine de manipulare a informaţiilor şi ingerinţe străine (FIMI); activităţi cibernetice răuvoitoare, instrumentalizarea migranţilor şi alte activităţi destabilizatoare.”, se menţionează în cuprinsul deciziei din 8 octombrie a Consiliului, decizie ce trasează cadrul de sancţiuni. (https://www.consilium.europa.eu/).
***
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.
Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul „concluziilor”, adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituţie.
Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.
Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale.
Sursa: Agerpres
The post Preşedintele Iohannis participă la reuniunea Consiliului European appeared first on tvrinfo.ro.
