Cele două Camere ale noului Parlament, ales în urma scrutinului din 1 decembrie, se întrunesc, vineri, de la ora 14,00, în şedinţe separate de deschidere a legislaturii 2024 – 2028, la convocarea preşedintelui Klaus Iohannis.
Şedinţele vor fi prezidate de deputatul, respectiv senatorul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior, asistat de cei mai tineri patru deputaţi sau senatori, în calitate de secretari. În cazul în care doi sau mai mulţi deputaţi sau senatori au exercitat acelaşi număr de mandate parlamentare, cel mai în vârstă dintre aceştia va conduce lucrările.
În aceste prime reuniuni nu pot avea loc dezbateri parlamentare, constituindu-se comisiile de validare compuse din 30 de deputaţi, respectiv 15 senatori, conform configuraţiei politice a fiecăreia dintre Camere.
Aceste comisii vor verifica dacă alegerea noilor parlamentari s-a realizat cu respectarea prevederilor legii electorale şi vor întocmi rapoartele de validare.
Potrivit Regulamentului Senatului, Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui senator în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, precum şi în cazul în care există o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind săvârşirea de către senatorul în cauză a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral.
Audierea senatorilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cât şi în plenul Senatului. În faţa Comisiei de validare cel în cauză îşi poate alege un apărător dintre membrii Senatului sau poate fi asistat de un avocat cu drept de a pune concluzii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
De asemenea, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor constituţionale şi legale privind condiţiile de eligibilitate şi/sau în cazul în care constată că există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, pentru săvârşirea de către respectivul deputat a unei infracţiuni legate de derularea procesului electoral.
În cazul deputaţilor pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaţilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte.
Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majorităţii deputaţilor sau senatorilor prezenţi.
Ulterior, deputaţii şi senatorii ale căror mandate au fost validate vor depune jurământul.
Camera Deputaţilor şi, respectiv, Senatul sunt considerate legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi sau a trei pătrimi din cele ale senatorilor şi după depunerea jurământului de către aceştia. Parlamentarii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi.
După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi Senatului, se aleg preşedinţii celor două foruri legislative şi ceilalţi membri ai Birourilor permanente – vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii. De asemenea, se prezintă grupurile parlamentare şi se alcătuiesc comisiile parlamentare, potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere.
Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului are loc prin vot secret, cu buletine de vot. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al forului legislativ candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor, respectiv senatorilor prezenţi.
Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi, respectiv, al Senatului se formează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică, listele urmând să fie supuse la vot secret cu bile.
Un număr de 465 de parlamentari – 331 de deputaţi şi 134 de senatori – vor activa în noul Legislativ, în următorii patru ani, şapte partide având reprezentanţi în cele două Camere.
Potrivit unei statistici prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), în viitorul Legislativ, din totalul celor 465 de parlamentari, 364 sunt bărbaţi şi 101 femei.
De asemenea, 29 au vârste până în 34 de ani, iar 33 au peste 65 de ani, cei mai mulţi încadrându-se la grupa de vârstă între 45 şi 64 de ani.
Conform AEP, situaţia mandatelor obţinute de formaţiunile politice şi organizaţiile minorităţilor naţionale, grupate pe gen, este următoarea:
* Partidul Social Democrat a obţinut 122 de mandate (36 la Senat şi 86 la Camera Deputaţilor) – 93 bărbaţi şi 29 sunt femei;
* Alianţa pentru Unirea Românilor va avea 91 de mandate (28 la Senat şi 63 la Camera Deputaţilor) – 71 bărbaţi şi 20 femei;
* Partidul Naţional Liberal a obţinut 71 de mandate (22 la Senat şi 49 la Camera Deputaţilor) – 62 bărbaţi şi 9 femei;
* Uniunea Salvaţi România va avea 59 de mandate (19 la Senat şi 40 la Camera Deputaţilor) – 45 bărbaţi şi 14 femei;
* Partidul S.O.S. România a obţinut 40 de mandate (12 la Senat şi 28 la Camera Deputaţilor) – 27 bărbaţi şi 13 femei;
* Uniunea Democrată Maghiară din România va avea 32 de mandate (10 la Senat şi 22 la Camera Deputaţilor) – 27 bărbaţi şi 5 femei;
* Partidul Oamenilor Tineri a obţinut 31 de mandate (7 la Senat şi 24 la Camera Deputaţilor) – 21 bărbaţi şi 10 femei.
Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obţinut 19 mandate la Camera Deputaţilor, dintre care 18 bărbaţi şi o femeie.
De asemenea, situaţia pe grupe de vârstă se prezintă astfel:
* Partidul Social Democrat va avea 3 deputaţi până în 34 de ani; 35 parlamentari cu vârste între 35 şi 44 ani; 75 parlamentari cu vârste între 45 şi 64 de ani şi 9 cu vârsta peste 65 de ani;
* Alianţa pentru Unirea Românilor va avea 7 deputaţi până în 34 de ani; 31 parlamentari cu vârsta între 35 şi 44 ani; 46 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 ani şi 7 cu vârsta peste 65 de ani;
* Partidul Naţional Liberal va avea 4 deputaţi până în 34 de ani; 22 cu vârsta între 35 şi 44 ani; 42 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 de ani şi 3 senatori peste 65 de ani;
* Uniunea Salvaţi România va avea 7 parlamentari până în 34 de ani; 24 cu vârsta între 35 şi 44 ani; 28 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 ani;
* Partidul S.O.S. România va avea 3 deputaţi până în 34 de ani; 12 cu vârsta între 35 şi 44 ani; 24 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 ani şi unul peste 65 de ani;
* Uniunea Democrată Maghiară din România va avea un parlamentar până în 34 de ani; 7 parlamentari cu vârsta între 35 şi 44 ani; 23 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 de ani şi unul peste 65 de ani;
* Partidul Oamenilor Tineri va avea 4 deputaţi până în 34 de ani; 17 cu vârsta între 35 şi 44 ani; 10 parlamentari cu vârsta între 45 şi 64 de ani.
Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale vor avea 3 deputaţi cu vârsta între 35 şi 44 de ani, 13 cu vârsta între 45 şi 64 ani şi 3 cu vârsta peste 65 de ani.
Bucureştiul va fi reprezentant în noul Parlament de 13 senatori şi 29 de deputaţi.
Sursa: Agerpres
The post Parlamentul nou-ales se reuneşte vineri. 465 de parlamentari vor activa în noul Legislativ, în următorii patru ani appeared first on tvrinfo.ro.
