Muntele Tambora a schimbat lumea. În 1815, acest vulcan indonezian a explodat în cea mai puternică erupție înregistrată în istorie, trimițând o cantitate uriașă de particule reflectorizante în atmosferă, răcind planeta și provocând dezastre, scrie CNN.
A urmat ceea ce s-a numit „anul fără vară”: temperaturile globale au scăzut, culturile au eșuat, foametea s-a răspândit, o pandemie de holeră a izbucnit, iar zeci de mii de oameni au murit. Se spune chiar că erupția a inspirat-o pe Mary Shelley să scrie Frankenstein, în timp ce se adăpostea de vremea neobișnuit de rece din Elveția, în 1816.
Deși mulți vulcani au erupt de atunci, Tambora rămâne cea mai recentă erupție masivă a planetei. La mai mult de 200 de ani distanță, oamenii de știință avertizează că lumea ar putea fi pe cale să experimenteze alta.
Întrebarea nu este dacă, ci când, a declarat Markus Stoffel, profesor de climatologie la Universitatea din Geneva. Dovezile geologice sugerează o probabilitate de 1 la 6 ca o erupție masivă să aibă loc în acest secol, a spus el pentru CNN.
De data aceasta, însă, erupția s-ar produce într-o lume mult schimbată, una nu doar mai populată, ci și încălzită de criza climatică.
Următoarea erupție masivă va „provoca haos climatic,” a spus Stoffel. „Omenirea nu are niciun plan.”
Vulcanii și impactul asupra climei
Vulcanii au modelat lumea noastră de-a lungul timpului: au creat continente, au construit atmosfera și pot schimba clima.
Când erupe, un vulcan aruncă o combinație de lavă, cenușă și gaze, inclusiv dioxid de carbon, care contribuie la încălzirea planetei, deși în cantități mult mai mici decât cele produse de arderea combustibililor fosili de către oameni.
Când vine vorba de impactul asupra climei, oamenii de știință sunt mai interesați de alt gaz: dioxidul de sulf.
O erupție vulcanică masivă poate propulsa dioxidul de sulf prin troposferă – partea atmosferei unde se produce vremea – și în stratosferă, stratul de deasupra, unde zboară avioanele.
Aici, dioxidul de sulf formează particule minuscule de aerosoli care reflectă lumina soarelui înapoi în spațiu, răcind planeta. Aceste particule „se răspândesc în toată lumea și persistă câțiva ani,” a explicat Alan Robock, profesor de climatologie la Universitatea Rutgers, care studiază vulcanii de decenii.
De exemplu, când Muntele Pinatubo din Filipine a erupt în 1991, a aruncat aproximativ 15 milioane de tone de dioxid de sulf în stratosferă. Aceasta a fost o erupție semnificativă, dar nu masivă ca Tambora, și totuși a răcit lumea cu aproximativ 0,5 grade Celsius timp de câțiva ani.
Pentru erupțiile din trecutul îndepărtat, oamenii de știință se bazează pe dovezi din ghețari și inelele arborilor pentru a reconstrui evenimentele.
Erupții masive într-o lume încălzită
Lumea de astăzi este mult diferită de cea din 1815. Încălzirea globală face ca impactul unei erupții masive să fie mai grav, a spus Michael Rampino, profesor la NYU: „Efectele ar putea fi și mai rele decât cele observate în 1815”.
Un paradox interesant este că o lume mai caldă ar putea amplifica efectul de răcire al unei erupții vulcanice masive. Circulația aerului în atmosferă este mai rapidă din cauza încălzirii globale, ceea ce înseamnă că particulele de aerosoli sunt dispersate mai rapid și devin mai mici. Particulele mai mici sunt mai eficiente în a reflecta lumina soarelui, ceea ce accentuează efectul de răcire.
Mai mult, schimbările climatice pot influența și sistemele vulcanice. De exemplu, topirea gheții poate reduce presiunea asupra magmei, facilitând erupțiile, iar precipitațiile extreme pot declanșa reacții cu magma, provocând erupții.
Pregătirea pentru inevitabil
Un eventual declin al temperaturilor cu 1 grad Celsius ar putea părea minor, dar la nivel regional impactul ar putea fi devastator. În trecut, erupții ca cea din Alaska (43 î.Hr.) au răcit anumite zone cu până la 7 grade Celsius.
Consecințele ar putea include recolte compromise, insecuritate alimentară și tensiuni geopolitice. Potrivit unei analize Lloyd’s, pierderile economice globale ar putea depăși 3,6 trilioane de dolari în primul an al unei erupții majore, similară cu Tambora.
În prezent, lumea nu este pregătită. Stoffel subliniază necesitatea unor scenarii de criză, teste de stres și planuri de evacuare pentru a diminua impactul.
„Probabilitatea unei erupții masive poate părea mică, dar nu este inexistentă”, a spus Stoffel. „Suntem abia la începutul înțelegerii a ceea ce ar putea urma”, a adăugat acesta.
The post Următoarea erupție vulcanică masivă este inevitabilă. Va cauza haos, iar lumea nu este pregătită pentru asta appeared first on tvrinfo.ro.
