Blitz interviu cu actorul Doru Nica

Textul piesei ,,Freud şi bunul Dumnezeu” care face parte din volumul ,, Animalul, acest om ciudat” al cunoscutului scriitor Mircea M Ionescu a prilejuit actorului Doru Nica (care nu se află la prima întâlnire cu un text scris de Mircea M Ionescu, cei doi descoperindu-se reciproc cu mulţi ani în urmă) întâlnirea cu un personaj care i s-a potrivit, încă o dată în lunga şi prodigioasa carieră „ ca o mănuşă”. Despre această piesă, autorul mărturiseşte că ,,a fost scrisă de mine cu lacrima şi jucată cu sufletul zbuciumat de minunatul Doru Nica, actor matur, de complexitate, cel care, în 1979, în piesa mea de debut, era un tânăr care batea cu ambiţie la porţile Thaliei. Spectacolul ,,Freud şi bunul Dumnezeu” este un tulburator one – man – show creat de atât de sensibilul actor Doru Nica, pe muzica sublimă a lui Ilie Stepan”.

Cele notate mai sus descriu un act artistic care se întâmpla pe scena teatrului clasic „Ioan Slavici” din Arad, acum câtăva vreme.

Ce mai face actorul Doru Nica, cum  întâmpină toamna lui 2018? Cum se anunţă toamna teatrală  la Arad (stagiunea 2018-2019 la Teatrul clasic „Ioan Slavici”  din Arad ) sunt două întrebări pe care i le-am adresat, on-line . Răspunsurile s-au împletit cu veştile bune primite. A fost un dialog plăcut  pe care îl postez pe site-ului de ştiri MagnaNews, în fapt, un blitz interviu cu un actor extraordinar, slujitor devotat al artei teatrale care s-a dovedit a fi un voinic cu suflet de copil.

• Toamna teatrală la Arad va fi, aşa cum ne-am obişnuit, una bogată în premiere, prezenţe cu piesle  montate la noi la o serie de festivaluri în ţară şi care va fi încununată de propriul Festival de teatru clasic care se anunţa „gata la start”,  în luna octombrie. Festival aflat la a 24-a ediţie.
• Dumneavoastră, ce rol pregătiţi pentru deschiderea stagiunii?
• Din luna iunie lucrez la cel mai dificil rol din carieră, la care tânjim cu toţii ani buni iar când se iveşte am fi tentaţi să-l amânăm sau chiar să-l refuzăm…
• Pe scurt, toamna a venit pentru mine în iunie, odată cu pensionarea.

(Să notăm că s-a născut la 29 iunie 1953, la Chișineu-Criş şi este absolvent al Universității Babeș-Balyai, Facultatea de Teatru și Televiziune. A a avut decenii de-a rândul doar “un job”, e drept cu două faţete, actor dar şi regizor şi  a interpretat peste o sută de roluri).

• E de la sine înţeles că dacă voi fi solicitat şi dacă sănătatea îmi va permite (ea nu a fost prea generoasă cu mine în ultima vreme) voi da curs propunerilor. Şi o voi face cu multă bucurie.
• Un actor ajuns la deplina maturitate artistică are privind înapoi şi bucurii dar şi regrete.Ce rol a rămas, pentru dumneavoastră, de-a lungul anilor, înscris în categoria : „Mi-aş dori să interpretez” sau „aş vrea să fiu personajul principal din” ?
• Ar fi destule! Dar să le nominalizez acum, ar adăuga un plus la amărăciunea deja existentă, mai cu seamă că port o mare răspundere pentru nerealizarea lor.Totuşi, mărturisesc că n-aş vrea să părăsesc scenele ( cea de scândură şi cea a vieţii) pînă nu voi întruchipa cel mai la modă personaj, cel care a invadat societatea românească a ultimilor decenii, PROSTUL SOLEMN.
• Dacă vi se adresează, un tânăr, punând întrebarea : Merită slujită, cu fidelitate, timp de decenii, zeiţa Thalia, cum ar suna răspunsul dumneavoastră?
• Este o întrebare pe cât de dificilă, pe atât de delicată. A vorbi unui tânăr despre fidelitate aş risca să fiu catalogat cel puţin ca anacronic, aşa că n-am să-i spun nimic cu vorbe! I-aş cumpăra un bumerang pe care aş scrie cu litere de tipar THALIA.