Mihai Orăşanu este un nume binecunoscut în lumea profesioniştilor filmului. De câteva decenii, colegii regizori colaborează, apelează la cunoştiinţele lui tehnice pentru că, a demonstrat fără tăgadă că el este „magicianul” de la pupitrul de sunete. Înainte de 1989 lucra ca inginer de sunet la Studioul Buftea. După evenimenele care au schimbat, din temelii structurile instituţionale, s-a afirmat în piaţa nou creată, descoperindu-şi noi talente de susţinător al producţiei naţionale de film şi a devenit producător de filme .A înfiinţat studioul de postprocesare MDV Film la sediul căruia am purtat un colegial dialog într-o atmosferă de linişte desăvâşită. Aparent intrasem într-un imperiu al tăcerii deşi, într-un studiou de prost procesare coloană sonoră, se asociază în mintea tuturor cu o adevărată orchestră a sunetelor de toate tipurile şi frecvenţele.
Mihai Orăşanu este prof. univ. dr ing.la Facultatea de Film, UNATC I. L. “Caragiale”. Îl privesc cum vorbeşte calm şi păstrează pe figură un zâmbet senin şi bonom, deşi „poveştile” lui profesionale nu sunt deloc liniştite, descriu bătălii dintre cele mai aprige. Mihai un bărbat energic, care, inginer de profesie fiind, a decis încă din studenţie că viaţa şi cariera lui se vor împleti cu filmul. Asolvent al Facultăţii de Electronică al Universităţii Politehnica din Bucureşti „ de bunăvoie şi nesilit de nimeni” s-a instalat la pupitrul cu sunete, pe care le-a mânuit cu îndemânarea unui profesionist de înaltă clasă. Îl rog să rememoreze anii de început. Acceptă provocarea şi priveşte şăgalnic, undeva deasupra capului meu, pe peretele înţesat cu diplome, fotografii inedite care au îl au în prim plan pe Mihai Orăşanu împreună cu Sergiu Nicolaescu, Geo Saizescu, Malvina Urşianu, Elisabeta Bostan, o lista foarte lungă cu nume mai mult decât faimoase, nume care au scris pagini de aur în istoria cinematografiei româneşti…Mihai Orăşanu mărturiseşte că este deţinătorului „ unui sac” cu amintiri şi eu sunt curioasă să le cunosc, să regăsesc măcar o parte din momentele care au încântat generaţia noastră în anii 70, 80 ,90 dar… am simţit ca doreşte să ne fixăm în prezent, pentru el, vârsta e o stare de spirit, a fost şi a rămas tânăr …inginer, operator de sunet, profesor într-un cuvânt un profesionist care îşi face impecabil meseria Mihai Orăşanu prof. univ. dr la Facultatea de Film, U.N.A.T.C I. L.”Caragiale” predă cursuri la secţiile Regie, Imagine, Multimedia, este conducător de lucrări de licenţă şi membru în comisii de doctorat; conducător şi membru al unor grant-uri universitare şi coordonator al studioului de sunet digital; conducător sau profesor de studii masterale în domeniul sunet – montaj sau producţie film,membru în colective de cercetare universitară în domeniul audiovizualului şi al ambientului imaginal. A deţinut şi funcţia de Director tehnic şi de patrimoniu la R.A. Româniafilm, Bucureşti cee ace a presupus coordonarea din punct de vedere tehnic a R.A. Româniafilm, reorganizarea reţelei de cinematografe şi dotarea tehnică a acestora. Îi dau cuvântul. Vorbeşte scurt, concis, nu se pierde în detalii inutile.
- Mi-am făcut practica în televiziune, ultimii doi ani de studenţie i-am petrecut la studiou, practica s-a legat de efecte speciale. După absolvire am fost repartizat la un Centru de calcul de unde am plecat, destul de repede, ca să devin inginer de sunet în Buftea…
- In ce an se petreceau lucrurile ?
- Cred că era prin 1978. Buftea m-a atras fără putinţă de împotrivire. Inginerul Silviu Kamil, Andrei Papp şi Anuşavan Salamanian mi-au fost mentori. Am început prin a fi asistent artistic şi apoi operator de sunet. Cu Andrei Papp şi Vivi Drăgan Vasile în echipă, am lucrat la ”Ora 0” în regia lui Nicolae Corjos, este un moment pe care mi-l voi aminti mereu, este filmul meu de debut, peliculă la care am „acoperit” mai multe secvenţe sonore, inclusiv aranjamentul muzical. Au urmat colaborări cu regizorii Geo Saizescu, Mircea Munteanu şi încă mulţi alţii, un început de carieră foarte bun, am păşit cu dreptul şi din 1979 am continuat să lucrez până în 1992 când, drumul meu profesional s-a împletit cu proiectele Studioului Sahia, alături de programa universitară de la U.N.A.T.C „I.L.Caragiale”, la secţia nou înfiinţată, secţia multimedia, unde predau şi în ca profesor asociat. La Studioul cinematografic Sahia Film am fost director tehnic şi inginer de sunet. După 1990 am creat MDV Film , studiou de postproducţie. O activitate complexă care a presupus, începând din anul 2000 şi producţie de film, am lucrat la peste 20 de lung metraje, activitate de postprocesare audiovideo. Anii au trecut cu repeziciune, piaţa de film s-a diversificat, dacă în 1990 eram singur în piaţă, adică post-procesarea filmelor lui Sergiu Nicolaescu, Geo Saizescu, Nicolae Mărgineanu, Iulian Mihu, a tinerilor debutanţi, Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu şi realizarea sunetului pentru câte 6-8 filme pe an se realiza doar la studioul meu, între timp au apărut mulţi competitori în ţară iar unii regizori tineri, premiaţi la festivaluri internaţionale importante, au făcut contacte şi au apelat la case de producţie din străinătate. Piaţa de film devenise, peste noapte un loc concurenţial, lucrurile au luat o turnură extrem de dinamică şi, treptat, am diversificat activitatea studioului, am trecut la dublajul de film şi la filmul de desen animat. Împreună cu regizorul Nicolae Mărgineanu am creat primul studiou de dublaj de film de animaţie, un debut la noi, o colaborare cu studiourile Disney. Apoi a urmat, ceea ce eu aş numi „etapa remasterizare”. Există filme în Arhiva de aur a cinematografiei româneşti al căror suport tehnic s-a deteriorat în timp şi este necesară refacerea lor din punct de vedere tehnic.E de la sine înţeles că este o operaţine care va avea drept rezultat păstrarea în condiţii optime de vizionare a filmelor pentru generaţiile viitoare. Iniţial doar o iniţiativă timidă, odată pusă în practică a avut ca rezultat remasterizarea a peste 250 de filme româneşti de valoare. Aşa cum am spus, se impunea împrospătarea tehnică a fondului arhivistic al filmelor noastre. O muncă utilă, necesară, o muncă menită să păstreze pentru viitor macar o parte din cei 50 de ani de industrie cinematografică românească. Un efort firesc de rebrebduire a filmelor noastre de valoare. A urmat caravana cinematografică. Acum şase ani, Caravana a luat fiinţă, a fost, de fapt „un proiect nou care a cuprins filme noi şi vechi”. Am lucrat la acest proiect împreună cu echipa, am dus şi ducem filme, organizând proiecţii în cele mai diverse săli de cinema, de la municipii la oraşe şi sate iar unde nu au fost săli sau locuri propice vizionării, am programat proiecţii chiar în rulote! Refacem, astfel, traseul de odinioară al fostelor caravane cinematografice. De multe ori, în spaţii aparent neadecvate, neconvenţionale am creat adevărate evenimente, oferind spectatorilor accesul la filme, întotdeauna gratuit.Fireşte avem nevoie de bani şi ne sprijină, prin sponsorizare, Centrul Naţional al Cinematografiei, Uniunea Cineaştilor, Dacinsara, Fondul Cultural AFCN.
- În condiţiile actuale, cu o concurenţă atât de puternică din partea televiziunilor, a internetului, a telefoniei mobile care asigură şi acces tv, Caravana mai are succes?
- Da, un succes care a adus, constant, sute de spectatori în sălile de cinema. Am fost chemaţi şi suntem aşteptaţi, iată se împlinesc şase ani, vară după vară, la Piatra-Neamţ, Tulcea, Oneşti, Mediaş, Lereşti. La Oneşti avem 800 de cinefili fideli care ne scriu scrisori frumoase, ne trimit mesaje pe reţelele de socializare, iniţiază dialoguri pe FB şi Instagram, ne aşteaptă. Caravana este dorită şi aşteptată cu interes pentru că aduce, în premieră, alături de vizionarea unor filme şi lecţii de cinema .Totul gratuit. E o iniţiativă care completează, să o numim aşa, nevoia de cinema, de informaţie din domeniul celei de-a şaptea arte prin “lecţii de cinema”. Tânăra generaţie se arată interesată, se au explicaţii, printre multe alte noţiuni de specialitate şi despre drumul parcurs de la tehnica “ truka” de odinioară, la tehnologia digitală din ziua de azi. Caravana este ca o tolbă plină cu surprize, la întâlnirea cu publicul din diverse regiuni participă actori şi regizori“în carne şi oase”. Draga Olteanu-Matei, Maia Morgenstern, Mircea Diaconu, Elisabeta Bostan, Şerban Marinescu, Dan Piţa şi încă mulţi sunt pe lista celor care ne-au onorat cu prezenţa lor.
Mihai Orășanu și Geo Saizescu
- Revenind la activitatea curentă, să menţionăm că anul trecut a primit din partea UCIN, “Premiul pentru coloana sonoră „ pentru filmele Portrete în pădure şi Lovesc, deci exist, iar anul 2018, ce aduce în agenda de lucru a lui Mihai Orăşanu?
- Din nou, producţia de film, colaborez cu Vlad Păunescu de la Castelfilm iar cu Radu Nicolau am început două proiecte de animaţie. La filmul de animaţie procesul de producţie durează de la doi până la cinci ani. De exemplu, lucrând cu Ion Frecea, o serie de filme de animaţie de 30 minute, întreg procesul de producţie a durat doi ani ! Deci ,calm, răbdare şi multă trudă.
Am selectat din CV-ul extrem de bogat al lui Mihai Orăşanu
Activităţi didactice in cadrul Facultăţii de Film; prezintă cursul „Sunetul şi muzica de film” la anii 1 multimedia şi cursurile „ Arta sunetului de film” şi „Producţie şi postproducţie pentru sunetul de film” la masterat anii 1 şi 2; face parte din consiliul profesoral al Facultăţii de Film; 2012-2015 este director al Departamentului de Sunet din cadrul Facultăţii de Film la Universitatea Naţională de Artă Teatrală si Cinematografică „I.L. Caragiale”
Din 1993 – prezent ocupă funcţia de Director al firmelor DIGIFILM DESIGN şi MDV AUDIO STUDIO Principalele activităţi şi responsabilităţi Coordonarea activităţii celor două firme, producător executiv şi sound designer pentru filme româneşti.
Tipul activităţii sau sectorul de ctivitate Cultură, Producţie şi postproducţie de film şi televiziune Manager proiecte ;1993-1999 Cadru didactic asociat la Universitatea Hyperion,Bucureşti, Facultatea de film Elaborare şi susţinere a cursului „Sunetul in cinematografie şi televiziune”
Coordonarea sectorului tehnic şi realizarea sunetului pentru film documentar Realizarea coloanei sonore la peste 50 filme artistice româneşti şi la peste 200 filme documentare ale unor regizori precum Sergiu Nicolaescu, Andrei Blaier, Geo Saizescu, Mircea Mureşan, Iulian Mihu, etc.
Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naţionale / Cartea şi
Filmul; Participant în secţiunea „Network producers” a Festivalurilor Internaţionale de Film de la Cannes, Namur şi Mons
Membru U.C.I.N.(Uniunea Cineaştilor din România)
Membru A.E.S. (Asociaţia Internaţională a Inginerilor de Sunet)
Membru al Uniunii Producătorilor de Film şi Audiovizual din România
2008-2012 Membru al Comisiei Superioare Tehnice de sunet şi Imagine CST – Paris
Iniţiator şi director al proiectului CARAVANA FILMULUI ROMÂNESC – CAPODOPERE ALE CINEMATOGRAFIEI NAŢIONALE / CARTEA ŞI FILMUL
2004 – 2013 Iniţiator şi coordonator al proiectului prezentat Ministerului Culturii şi Cultelor şi Centrului Naţional al Cinematografiei şi aflat în curs de realizare, destinat refacerii sunetului la standard internaţionale pentru filmele din patrimoniul cinematografiei naţionale, folosind tehnologii de ultimă generaţie. În cadrul acestui proiect s-a refăcut sunetul in format 5.1 pentru peste 250 de filme de referinţă din patrimoniul cinematografic românesc.
Activitate ca iniţiator şi coordonator în studiouri de postproducţie a dublajului profesionist al filmelor de animaţie; colaborare cu firma de distribuţie de film Buena Vista pentru dublajul serialelor şi filmelor de animaţie Disney („Alladin”, „Duck talles”, „Mica sirenă”, „Regele leu”, „Winnie the Pooh”) şi „Franklin” pentru HBO.
1995-2013
Iniţiator şi conducător al primului studio de postprocesare digitală a sunetului pentru filmele artistice, utilizând tehnologii moderne de mixaj şi sunet ambiofonic; în acest studio s-au efectuat lucrări de postproducţie la marea majoritate a filmelor româneşti.
2002 – 2015
Activitate în calitate de producător general sau producător executiv pentru filmele:
Aceeaşi gară pentru doi regia Radu Potcoavă;
Mâinile tale regia George Adamescu;
Staroverii regia Dumitru Grosei;
Pehlivan regia Dan Petcan;
Fanfaronii regia Cornel Gheorghiţă;
MB – Doamna cu trandafiri regia Cristina Nichituş;
Milionari de weekend regia Catalin Saizescu;
Visul lui Liviu regia Corneliu Porumboiu;
Magnatul regia Şerban Marinescu;
Mica Europă regia Martha Marmeliuc;
Alogic 11 regia Florin Kevorkian;
Împreună regia Tatiana Apahidean;
Îngerul necesar regia Gheorghe Preda;
Ticăloşii regia Şerban Marinescu;
Tanti regia Şerban Marinescu;
Nines minutes regia Florin Kevorkian;
Nu uita regia Manuela Morar;
Domnişoara Christina regia Adrian Istratescu;
Testamentul roşu regia Andrei Blaier, Mircea Bunescu;
Insula (Excursia) regia Laurenţiu Rusescu;
Povestea lui Noni regia Leonardo Tonitza.
