Un sondaj realizat de Biroul de Cercetări Sociale (BCS), la comanda PMP, arată că 28,7% dintre românii decişi să vină la vot ar pune ştampila pe candidatul PNL, în timp ce 21,5% ar vota PSD, 9,2% PMP, 8,5% ALDE şi 8,0% USR.
Dintre cei hotărâţi să vină la vot, 726 de persoane – 66,8%, un procent de 28,7% dintre alegători au răspuns că ar vota candidatul PNL la prezindenţial, în vreme ce 21,5% ar vota PSD, PMP 9,2%, ALDE 8,5%, USR 8,0%, MRÎ 7,7%, Pro România 7,4%, UDMR 4,5% şi candidatul altui partid 4,4%.
Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 5 decembrie, pe un eşantion de 1.087 persoane cu vârste mai mari de 18 ani domiciliate în 128 de localităţi urbane şi rurale selectate din toate judeţele ţării, potrivit casei de sondare BCS.
În acest context, din totalul de alegători, 1.087 de repondenţi, 19,1% au spus că ar vota candidatul PNL în primul tur al alegerilor prezidenţiale, iar 14,4% PSD. Candidatul PMP ar fi votat de 6,2% dintre alegători, ALDE 5,7%, USR 5,3%. MRÎ 5,2%, Pro România 5,0%, UDMR 3,0%, Candidatul altui partid 2,9%, Nu m-am hotărât 29,3%, Nu voi vota 3,9%.
De asemenea, întrebaţi cum ar vota dacă în ziua alegerilor europarlamentare s-ar organiza un referendum privind introducerea votului electronic, un procent de 59% au spus pentru, 34% împotrivă, 7% nu voi vota. Dacă în ziua alegerilor europarlamentare ar fi organizat un referendum privind unirea României cu Republica Moldovei, 74% au răspuns pentru, 15% împotrivă şi 11% nu voi vota.
Dacă în ziua europarlamentarelor ar fi un referendum privind anularea tuturor pensiilor speciale, 76% s-au arătat pentru, 17% împotrivă, 7% nu voi vota. Totodată, dacă în ziua alegerilor europarlamentare ar fi organizat un referendum privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, 57% – pentru, 34% împotrivă, 9% nu voi vota. La un referendum privind interzicerea ocupării funcţiilor publice de către cei condamnaţi în justiţie, 83% ar vota pentru, 12% împotrivă, 5% nu voi vota.
SONDAJ PMP: Omul despre care românii cred că a făcut cel mai mult pentru independenţa justiţiei
Un sondaj BCS, comandat de PMP, arată că 24% dintre români cred preşedintele Klaus Iohannis a făcut cel mai mult pentru independenţa justiţiei, dintrei cei patru şefi de stat pe care i-a avut România până acum, în timp ce 21% au răspuns că Traian Băsescu, 9% Emil Constantinescu, 6% Ion Iliescu.
La aceeaşi întrebare, 27% dintre români au spus că niciunul 27%, iar 13% nu ştiu. De asemenea, întrebaţi care dintre cei patru preşedinţi a făcut cel mai mult pentru democratizarea ţării, 21% au răspuns Traian Băsescu, 20% au spus Klaus Iohannis 20%, 16% Emil Constantinescu, 12% Ion Iliescu, 21 au spus că niciunul 21%, iar 11% au spus că nu ştiu 11%.
Un procent de 25% au răspuns Klaus Iohannis la întrebarea „care dintre cei 4 preşedinţi a făcut cel mai mult pentru reducerea corupţiei?”, în vreme ce 19% au spus Traian Băsescu 19%, 6% Emil Constantinescu, 3% Ion Iliescu, 36% niciunul 36% şi 11% nu ştiu
Chestionaţi care dintre cei patru preşedinţi a făcut cel mai mult pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Moldova, 43% au spus că Traian Băsescu, 10% Klaus Iohannis 10%, 6% Emil Constantinescu, Ion Iliescu 6%, în timp ce 19% au zis că niciunul 19%, iar 18% nu ştiu.
De asemenea, întrebaţi care din cei 4 preşedinţi a făcut cel mai mult pentru integrarea României în Uniunea Europeană, 39% au răspuns Traian Băsescu, 14% Klaus Iohannis, 12% Emil Constantinescu, 6% Ion Iliescu, 16% niciunul 16%, iar 12% Nu ştiu 12%.
Sondaj PMP: Aproape 70% dintre români consideră că Guvernul trebuie schimbat
Un procent de 69% dintre români consideră că Guvernul trebuie schimbat, în timp ce 21% spun că Executivului trebuie menţinut, iar 10% nu ştiu, arată un sondaj realizat de Biroul de Cercetări Sociale (BCS) la comanda PMP.
Prin urmare, la întrebarea „În opinia dvs. actualul guvern trebuie schimbat sau trebuie menţinut pe mai departe?”, un procent de 69% de repondenţi au spus că trebuie schimbat, 21% au spus că trebuie menţinut, iar 10% au spus că nu ştiu.
De asemenea, întrebaţi care este cea mai potrivită persoană să conducă Guvernul din partea PSD-ALDE-UDMR, 11,2% au spus Călin Popescu Tăriceanu, 6,4% Gabriela Firea, 4,3 Liviu Dragnea, 3,3% Viorica Dăncilă, 2,3% Corina Creţu, 2,3 Victor Ponta, Norica Nicolai 1,1%, Lia Olguţa Vasilescu 1,0, Mihai Tudose 0,9%, Kelemen Hunor 0,8%, Ion Iliescu 0,6%. Nu ştiu, nu răspund 58,7%.
Întrebaţi care cred că este cea mai potrivită persoană să conducă guvernul din partea PNL-PMP-USR, un procent de 7,2% au răspuns Traian Băsescu, 6,8% Ludovic Orban, 6,3% Crin Antonescu, Dan Barna 3,9%, Klaus Iohannis 2,7%, Dacian Cioloş 2,2%, Călin Popescu Tăriceanu 1,7%, Alina Gorghiu 1,7%, Ilie Bolojan 1,7%. Nu ştiu, nu răspund 55,4%.
Totodată, întrebaţi care cred că este cea mai potrivită persoană să conducă guvernul din partea unei coaliţii naţionale, datele au fost: Dacian Cioloş 8,4%, Victor Ponta 3,9%, Călin Popescu Tăriceanu 2,7%, Cristian Diaconescu 1,8%, Crin Antonescu 1,2%, Traian Băsescu 1,2%, Gabriela Firea 1,0 %. Nu ştiu, nu răspund 67,8%.
Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 5 decembrie, pe un eşantion de 1.087 persoane cu vârste mai mari de 18 ani domiciliate în 128 de localităţi urbane şi rurale selectate din toate judeţele ţării, precizează BCS. Tipul eşantionului – probabilist, stratificat, format din 48 de straturi rezultate din intersecţia a 8 zone geografice cu 6 tipuri de localităţi urbane şi rurale. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă din ţară, cu o eroare de +/- 3%.
Interviurile au fost realizate la domiciliul subiecţilor. Persoanele intervievate au fost alese prin pas statistic, din 3 în 3 apartamente sau case, pornind de la numărul 3 al fiecărei străzi. Sursa citată precizează că „în cazul în care în apartamentele sau casele selectate nu locuia sau nu răspundea nimeni a fost selectată metoda următoarea a 3-a casă. În acest fel a fost păstrat principiul probabilist, fiind improbabil la oamenii care domiciliază la apartamente cu numere multiplu de 3 opinii semnificativ diferite de cei care locuiesc la apartamente cu alte numere”.
Au fost excluse din analiză persoanele instituţionalizate (din spitale, aziluri, mănăstiri, penitenciare, etc.) şi cele plecate în străinătate (peste 20% din total alegătorilor). Datele prezentate sunt cele culese din teren, neponderate. Verificarea corectitudinii lor s-a făcut de către echipa coordonatoare, prin recontactarea telefonică a 219 subiecţi (20%), care au confirmat participarea la sondaj.
