România pierde trei hectare de pădure pe oră, 62 de cazuri de tăieri ilegale înregistrându-se în fiecare zi, relevă cel mai nou raport Greenpeace România. Potrivit cercetării, în perioada 2013-2014 au fost înregistrate 45.509 de cazuri de tăieri ilegale de pădure, echivalentul unei medii de 62 de cazuri/zi, în creştere de la 30 de cazuri/zi consemnate între anii 2009-2011, respectiv 50 de cazuri/zi, la nivelul anului 2012.
Autorităţile au identificat, astfel, la nivel naţional, o cantitate de 1.011.892 metri cubi, asociată acestor cazuri de tăieri ilegale, adică 22 metri cubi/caz, de peste două ori mai mult decât în intervalul 2009-2011(452.842 de metri cubi). Tăierile ilegale de pădure din România din intervalul 2013-2014 au dus la prejudiciu de aproximativ 52,1 milioane de euro (230.937.047 lei). Judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeş (5.851 cazuri, 12,85% din totalul cazurilor la nivel naţional), Bacău (3.538 cazuri, 7,77%) şi Mureş (3.351 cazuri, 7,36%).
De altfel, judeţul Argeş a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de către autorităţi şi în perioada 2009-2011, respectiv 6.458 de cazuri. Per total însă, Transilvania este principala sursă de lemn pentru tăierile ilegale, aproape 80% din totalul prejudiciului creat în România, în perioada 2013-214, fiind din Cluj, Alba şi Maramureş. „La nivelul celor 3 judeţe (Cluj, Alba şi Maramureş) se înregistrează 78% din volumul de lemn tăiat ilegal la nivel naţional în perioada 2013-2014, judeţul Cluj înregistrând 37% din volumul total, Alba 23% şi Maramureş 18%. Acest lucru indică necesitatea dezvoltării şi implementării de către autorităţi a unor măsuri suplimentare de control şi prevenire a tăierilor ilegale”, se arată în raport.
Situaţia îl îngrijorează pe europarlamentarul Daniel Buda, membru în cadrul Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, care a avut o intervenţie relevantă în cadrul sesiunii plenare a instituţiei, pe tema strategiei de reîmpădurire din cadrul statelor membre. „Am subliniat necesitatea reglementării și simplificării procesului de împădurire la nivelul statelor membre. Am subliniat faptul că dacă ne uităm la alegerile din Statele Unite, unde actualul președintele spunea că va retrage ţara din cadrul acordului climatic de la Paris, este o chestiune foarte serioasă pe care trebuie să o tratăm la fel de serios. În intervenția mea am dorit să mă refer la acțiunile de împădurire. Există în unele state membre, printre care și în România, unele probleme din punct de vedere legislativ în sensul că deși există fonduri pentru împădurire există unele angajamente asumate față de Comisia Europeană de a se păstra același suprafețe de pajiști și fânețe până în 2018 ori, proprietarii tocmai că doresc să își împădurească unele pajiști și fânețe care sunt degradate însă nu pot face acest lucru decât în baza unor proceduri extrem de stufoase. I-am solicitat Comisarului Hogan să aibă în vedere această chestiune și să găsească o soluție pentru a putea facilita acest proces de împădurire și la nivelul unor state membre unde există astfel de obligații asumate. Este important să se găsească o soluție urgentă altfel, riscăm să nu putem utiliza fondurile în scopurile pentru care au fost ele alocate“, a explicat Buda. Anterior, în intervenția sa, Comisarul Hogan a subliniat necesitatea punerii în aplicare a strategiei europene în domeniul pădurilor, cu o gestionare durabilă care presupune eforturi comune din partea tuturor. „Strategia abordează conservarea și dezvoltarea pădurilor dar și locurile de muncă din sectorul silvic. Păstrarea biodiversității presupune gestionarea integrată ceea ce presupune o economie circulară eficientă. Trebuie să lucrăm la procesul de exploatare a pădurilor împreună cu proprietarii de păduri deoarece până la urmă aceștia sunt depozitarii acestor bunuri de care însă avem nevoie cu toții. La fel de important este și procesul de împădurire pe care Comisia îl are în vedere. Programul de dezvoltare rurală pune la dispoziție mijloacele financiare în acest sens. Se vor face investiții în tehnologii de prelucrare care să permită utilizarea eficientă a materialului lemnos. De asemenea, programul Orizont 2020 va fi o sursă de finanțare în acest sens. Accesul la pădure va fi simplificat dar in același timp atent monitorizat astfel încât să vorbim de folosirea eficientă a acestei resurse și pentru a preveni furturile și bineînțeles pentru a proteja proprietatea privată“, a relatat euroalesul.
