Din datele strânse de specialiști până acum rezultă că după fiecare erupţie vulcanică majoră, consemnată în istorie, a urmat o perioadă de răcire globală a climei. Aceasta a produs efecte majore asupra istoriei omenirii. Cele mai importante au fost migrațiile popoarelor și Revoluția Franceză.
Războiul troian a început după o erupție vulcanică
Ramses al III-lea (1220-1150 î.Hr.) a venit pe tronul Egiptului într-un moment tulbure şi violent. În acea perioadă a avut loc erupția vulcanului islandez Helka, urmată de o perioadă de răcire a climei, o iarnă vulcanică de mai mulți ani, cu efecte dezastruoase pentru agricultura regatului egiptean. Nu întâmplător, tot atunci au avut loc marea invazie a popoarelor pe teritoriul Greciei de astăzi, distrugerea civilizaţiei miceniene, războaiele troiene, migraţia Popoarelor Mării către Egipt și prăbuşirea Imperiul Hitit.
Krakatau a împis slavii și turcii către Balcani
Izvoare japoneze descriu o erupţie colosală a vulcanului Krakatau, în sud-estul Asiei, pe la sfârșitul perioadei antice. Se estimează că a fost o explozie care a echivalat cu 20.000 de bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Efectul: răcirea climei în Asia și marea migrație a popoarelor dinspre est și nord-est către vest și sud-vest, adică spre Imperiul Roman, între secolele III și IX d.Hr. Așa au ajuns în Balcani slavii și turcii. Migrația a fost de fapt efectul fometei.
Vulcanul Laki a făcut din România ”grânarul Eropei”
În 1783 a avut loc cea mai puternică erupție vulcanică din timpurile moderne. Vulcanul islandez Laki a aruncat în atmosferă cantități uriașe de cenușă, acid și dioxid de carbon. Gazele şi foametea ce a urmat au ucis în Islanda circa 9.000 de persoane. În Marea Britanie s-a estimat că au murit circa 23.000 oameni.
Din cauza erupţiei vulcanice, au apărut fenomene climatice extreme. Iarna anului 1784 a fost deosebit de aspră şi lungă atât în Europa cât şi în America. În Franţa au urmat câţiva ani cu ger iarna, secetă vara, furtuni, grindină, ce au distrus recolta şi au produs foamete. Aceste fenomene meteorologice au avut o consecinţă importantă asupra izbucnirii Revoluţiei Franceze în 1789. În aceste condiții, Țările Române, neafectate de schimbările climaterice și scăpate de monopolul turcesc asupra comerțului, în urma tratattului de la Adrianopol (1829), au exportat spre Occident cantități mari de cereale și au devenit”grânarul Europei”.
”Acest statut a fost menținut până în 1916, când blocada germană din primul război mondial a oprit circulația vaselor comerciale românești spre Anglia și Franța. Aceste două state s-au reorientat repede spre piața de cereale sud-americană. După război, România a găsit piața occidentală de grâne deja ocupată”, ne-a spus istoricul Dan Falcan.
După erupția unui vulcan au murit de foame 80.000 de europeni
În 1815 a erupt vulcanul Tambora din Indonezia. Acesta a trimis în atmosfera 100 km³ de cenuşă şi roca. Anul urmator, 1816, a fost cunoscut în Europa ca anul fără vară, clima fiind deosebit de rece. În iunie a nins frecvent, iar producția agricolă s-a prăbușit. Se estimează că din cauza vulcanului indonezian au murit de foame în Europa peste 80.000 de persoane.
