La sfârșitul anului 2016, Parlamentul European a trecut în a doua jumătate a mandatului său. Pe 17 ianuarie, deputații europeni vor vota pentru a alege un succesor al președintelui Parlamentului European, Martin Schulz. Vor fi aleși, de asemenea, și vicepreședinții și chestorii.
De ce avem nevoie de alegeri acum?
Mandatul Parlamentului European este de cinci ani, însă cel al președintelui, vicepreședinților și chestorilor este de doar doi ani și jumătate. De aceea se organizează alegeri la început de mandat și la jumătatea mandatului Parlamentului.
Cine poate candida la președinția Parlamentului
Orice eurodeputat poate candida la președinția Parlamentului European dacă este propus de un grup politic sau cel puțin 38 de deputați (5%) și este de acord să candideze. Există șapte deputați care au anunțat până acum că vor să intre în cursa pentru funcția de președinte al Parlamentului European:
-
Eleonora Forenza (GUE / NGL, Italia)
-
Jean Lambert (Grupul Verzilor / ALE, Regatul Unit)
-
Gianni Pittella (S & D, Italia)
-
Laurențiu Rebega (ENF, România)
-
Helga Stevens (CRE, Belgia)
-
Antonio Tajani (PPE, Italia)
-
Guy Verhofstadt (ALDE, Belgia)
Piernicola Pedicini (EFDD, Italia) și-a retras candidatura la 11 ianuarie. Mai mulți deputați pot intra în cursa înainte de fiecare tur de scrutin.
Cum se alege președintele
Alegerea președintelui începe marți, la ora 09:00 CET, și presupune vot secret, deputații marcând candidatul preferat pe un buletin de vot pe care îl introduc într-o urnă. Procedura este supravegheată de opt eurodeputați.
Este ales candidatul care obține o majoritate absolută din voturi (50% + 1). Dacă nu este ales niciun candidat în primul tur de scrutin pot fi numiți alți candidați pentru turul al doilea și, dacă este cazul, și pentru al treilea.
În cazul în care nu este ales niciun candidat după al treilea tur de scrutin, candidații cu cele mai multe voturi vor participa la un al patrulea tur de scrutin, în care președintele este ales cu majoritate simplă (cel mai mare număr de voturi). În caz de egalitate, este ales candidatul cel mai în vârstă.
Puterile președintelui
Preşedintele coordonează toate lucrările Parlamentului şi ale organelor sale constitutive, precum şi dezbaterile din şedinţele plenare. El sau ea reprezintă Parlamentul în toate afacerile juridice și relațiile externe. În deschiderea fiecărei reuniuni a Consiliului European, Preşedintele Parlamentului prezintă punctul de vedere şi preocupările acestei instituţii referitoare la subiecte specifice şi la punctele înscrise pe ordinea de zi. În urma adoptării de către Parlament a bugetului Uniunii Europene, preşedintele îl semnează, acesta devenind astfel operaţional. Preşedintele Parlamentului European semnează, alături de preşedintele Consiliului, toate actele legislative adoptate prin procedura legislativă ordinară.
14 vicepreședinți
În urma alegerii unui nou președinte, deputații europeni vor proceda la alegerea celor 14 vicepreședinți. Candidații sunt numiți în același mod ca și președintele și sunt aleși prin vot secret. Toți candidații sunt pe un buletin comun.
Fiecare deputat poate exprima atâtea voturi care posturi disponibile sunt (de exemplu, 14 în primul tur). În cazul în care numărul candidaţilor aleşi este mai mic decât numărul de locuri care urmează a fi atribuite, se procedează la un al doilea tur de scrutin, apoi la un treilea tur, în aceleaşi condiţii, pentru atribuirea locurilor rămase, după care o majoritate relativă (cel mai mare număr de voturi) este suficientă. În cazul în care doar 14 candidați sunt nominalizați, aceștia vor fi aleși prin aclamare și un vot are loc pentru a determina ordinea în care ei au prioritate.
Ce fac chestorii?
După alegerea vicepreşedinţilor, Parlamentul procedează la alegerea a cinci chestori, iar votul este programat pentru miercuri dimineață. Chestorii sunt responsabili de problemele administrative şi financiare care îi privesc în mod direct pe deputaţi, cum ar fi punerea la dispoziţia acestora a echipamentelor şi a serviciilor generale. Ei sunt aleși în mod similar cu președintele și vicepreședinții.
Ca român patriot şi politician asumat al vremurilor mele consider, asemeni lui Napoleon Bonaparte, că «dragostea de patrie este cea dintâi religie a omului civilizat»! Păstrarea identităţii naţiunilor, a demnităţii şi specificităţii acestora, constituie o condiţie obligatorie pentru recalibrarea unei politici europene comune, garantul unei stări reale de securitate existenţială. Cred cu tărie că binele unei naţiuni nu trebuie să însemne răul alteia, fapt pentru care convingerile mele patriotice şi naţionaliste vor fi prezente în fiecare dintre acţiunile mele politice. Voi apăra idealurile naţionale, istoria, tradiţiile, religia creştină şi obiceiurile moştenite, participând activ la recunoaşterea valorilor române în planul civilizaţiei europene şi globale. Sunt şi voi rămâne continuatorul de drept al năzuinţelor revoluţiilor române de la 1848, de unitate teritorială, al spiritului de emancipare şi afirmare a Naţiunii Române întru dreptate şi concordie naţională. Activitate mea este fundamentată pe apărarea şi consolidarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii naţionale, pe susţinerea religiei creştine în general, creştin ortodoxă în special şi pe întreg ansamblul valorilor acesteia, pe apărarea libertăţilor individuale, cu accent hotărâtor pe protejarea libertăţii de exprimare
Laurenţiu Rebega
