Pentru al unsprezecelea an, orașele vor stinge luminile sâmbătă pentru operațiunea ”Earth Hour” (Ora Pământului), acțiune organizată anual de World Wide Fund for Nature (WWF). Evenimentul atrage atenția asupra faptului că lumina este o risipă energetică. În Italia, în Slovenia și alte țări, comunitățile încep să acționeze.
Luminile vor fi stinse sâmbătă, 25 martie, între 08:30-09:30 p.m. ora locală a orașelor participante.După zece ani de manifestări, Ora Pământului (Earth Hour) se marchează, în 2017, pe 25 martie, în intervalul 20.30 – 21.30, fiind cea mai mare manifestare voluntară de mediu din istoria omenirii.
La evenimentul de anul trecut s-a înregistrat o participare record la nivel global, desfășurându-se manifestări în 178 de țări, unind peste 1,5 miliarde de oameni, în vederea creșterii gradului de conștientizare a schimbărilor climatice și a informării privind necesitatea acțiunilor ample la nivel mondial, în acest sens. Nu a existat niciodată un moment mai critic în care lumea să dea dovadă de solidaritate în exprimarea angajamentului ferm pentru a opri procesul schimbărilor climatice. Omenirea se află în căutare de resurse regenerabile pentru viitorul său, potrivit www.earthhour.org.
În fiecare an, în ultima sâmbătă din luna martie, milioane de oameni, instituții și companii sting luminile timp de o oră, alăturându-se evenimentului Earth Hour, care are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice.
În 2017, mesajul și îndemnul Fondului mondial pentru natură pentru comunitatea Earth Hour din România este „Dăruiește naturii energia ta”, invitând românii să stingă luminile în case și să petreacă o oră în aer liber, fie participând la o tură cu bicicleta sau la o simplă plimbare simbolică prin oraș, împreună cu prietenii, vecinii, familia sau colegii. În loc să consume energie, să dăruiască, astfel, propria energie, investind-o în protejarea naturii, potrivit ora-pamantului.ro.
Ora Pământului se sărbătorește în România din anul 2009, continuând tradiția stingerii luminilor în mod simbolic. Numeroase instituții publice și private din toată țara participă la evenimentul Ora Pământului.
În București, Arcul de Triumf, Palatul Parlamentului, Camera Deputaților, Statuia Aviatorilor, Palatul Victoria și sediul Primăriei Municipiului București se numără printre instituțiile și monumentele al căror iluminat festiv va fi întrerupt sâmbătă, 25 martie, în intervalul 20.30 — 21.30, de Ora Pământului.
Lumină, dar cu ce preț
Cu toate acestea, rămân încă multe de făcut pentru a ancora în cotidian acest gest esențial pentru climă, fauna sălbatică și sănătatea umană, scrie AFP.
”Din punct de vedere istoric, iluminatul a fost proiectat fără a avea în vedere mediul înconjurător. În 2017, este timpul să evoluăm”, îndeamnă susținătorii cerului înstelat.
Acum, peste 80% din omenire trăiește sub un cer inundat de lumină artificială, potrivit unui studiu științific din 2016. În Statele Unite și Europa de Vest, este vizată 99% din populație, majoritatea nemaiputând vedea nici Calea Lactee.
Conform atlasului creat de acești cercetători, un parizian trebuie să parcurgă 1.000 km., până în Corsica sau Scoția, pentru a găsi o fâșie mare de cer perfect. Țara cea mai afectată este Singapore, unde nimeni nu poate vedea cerul noaptea.
Pe de altă parte, trei sferturi din populație au parte de nopți pure în Ciad, Republica Centrafricană, Madagascar. În Europa de Vest, numai câțiva au acest privilegiu în Scoția, Suedia, Norvegia, Spania, Austria.
”Mi-e teamă ca lucrurile să nu se înrăutățească”, spune Diana Umpierre, președinte al International Dark Sky Association (IDA), referindu-se la propriul său stat, Florida.
”Pe coastă mă simt mai bine datorită legilor care protejează țestoasele marine (mult timp dezorientate de luminile de pe mal). Dar pentru restul, progresul ar putea fi prea lent”, spune ea, în condițiile în care populația statului ar urma să crească cu 15 milioane de locuitori în 50 de ani.
Pentru Diana Umpierre, ”cel mai dificil este de a convinge că lumina nu este neapărat sinonimă cu siguranța. De multe ori este chiar opusul”, atunci când ne gândim, de exemplu, la viteza pe drum. ”Creștem cu frica de întuneric. Provocarea pentru politicieni este de a informa, pe baza cunoștințelor științifice, a raționalității”.
Alerta a venit mai întâi de la astronomi. În 1958, orașul Flagstaff (Arizona) a restricționat primul utilizarea luminii, pentru a proteja observatorul.
De cincisprezece ani, exemplul a fost urmat de biologi, medici, ONG-uri și chiar UNESCO.
În Franța, multe municipalități au redus perioada de iluminat (care reprezintă 40% din consumul lor de energie), dar în ansamblu numărul punctelor de iluminat public a crescut cu 30% în această țară timp în ultimii 25 de ani, relevă Agenția de Mediu.
”Lumina rămâne un semn de bogăție pentru orașe”, explică Bruno Lafitte de la acest organism.
Cu toate acestea, ”peisajele nocturne au inspirat civilizații, sunt patrimoniul nostru”, pledează Anne-Marie Ducroux, de la Asociația pentru cerul de noapte.
Excesele de lumină perturbă reproducerea speciilor, privează păsările de busolă (stelele), epuizează insectele, tulbură somonii în timpul migrației… Pentru om însuși, dereglarea ”ritmului circadian” este o preocupare cheie: ceasul nostru biologic, bazat pe ciclul somn-veghe, reglează funcțiile biologice și hormonale.
De asemenea, Asociația medicală americană (AMA), prima asociație de medici din Statele Unite, se mobilizează împotriva poluării luminoase, ”potențial dăunătoare prin orbire și perturbarea somnului”. ”Sunt elemente care arată un risc crescut de boli cronice”, scria AMA la mijlocul anului 2016.
Susținătorii ”acoperișului” celest sunt alarmați astăzi de extinderea diodelor emițătoare de lumină (LED-uri). În afară de îngrijorările privind nivelurile de culoare și lumină, LED-urile ar putea dubla sau chiar tripla luminiscența cerului, avertizează cercetătorii atlasului mondial. În cauză sunt lungimile de undă albastre, care generează o lumină foarte albă.
