Când tinerii de astăzi, cu vârsta de 18 ani, vor împlini 51 de ani, aproximativ 51% din meseriile actuale vor fi deja dispărute, adică vor fi ocupate de roboţi!
În acest context, 40% din copiii de grădiniţă de astăzi vor practica meserii care încă nu au fost inventate. Nu vor mai exista meserii, ci “seturi de competenţe şi abilităţi”, iar tinerii vor fi un fel de dresori de roboţi. Maşinile vor lucra în toate domeniile. Acestea au fost câteva din ideile expuse la dezbaterea publică „Educaţia universitara şi piaţa muncii” susţinută marţi la Universitatea Româno-Americană.
Ce îşi doreşte un tânăr absolvent de facultate din România? În primul rând vrea un salariu net de 2.200 de lei şi un ritm de 40 de ore de muncă pe săptămână. Asta în condiţiile în care în Occident aşteptările tinerilor sunt de 2.000 de euro pe lună şi un program de lucru de 42 de ore pe săptămână. După cum se vede, occidentalii par mai harnici, dar şi mai pretenţioşi.
Studiile arată că tinerii absolvenţi de învăţământ terţiar din ţara noastră şi-ar dori să ajungă şefi cât mai repede posibil, fără a avea foarte mari pretenţii la bani.
În acest context, angajatorii vestici caută forţă de muncă românească, le convine că este ieftină, dar se lovesc de o mare problemă: calificarea românilor lasă de dorit, adică sunt slab pregătiţi. Într-un studio global publicat de ManpowerGroup, România se găseşte pe antepenultimul loc mondial în ceea ce priveşte competenţa forţei de muncă. Asta pentru că cei mai buni dintre ai noştrii pleacă în Vest, după salarii mari. În mod straniu, sub noi se află Japonia şi Taiwan.
“Generaţia Z” vrea bani mulţi de la 18 ani
Andreea Mihnea, HR Director la EY România, a subliniat că o parte din vină o are şi nivelul învăţământului. Din cele 103 universităţi din ţara noastră, doar 6 sunt vizibile în lume, motiv pentru care în viitorul apropiat numărul de studenţi se va înjumătăţii.
Mai mult, copiii de 18 ani de astăzi, numiţi “generaţia Z”, vor, în proporţie de 62%, să se angajeze imdiat după liceu, sau imediat după ce împlineşte majoratul – să îşi deschidă propria afacere imediat după majorat. Nevoia de pregătire academică este lăsată pe planul doi sau trei, cee ce este, spun specialiştii, îngrijorător pentru întreaga societate a viitorului.
În 2040 maşinile vor înlocui omul
Asta în condiţiile în care a patra revoluţie industrială bate la uşă: maşinile vor înlocui marea majoritate a forţei de muncă, undeva în jurul anului 2040. În acel moment, termenul de “loc de muncă” va dispărea şi va fi înlocuit cu “seturile de competenţe de a folosi, de a conduce roboţi”.
“Se preconizează că 51% din ocupaţiile anului 2015 vor dispărea în anul 2040 şi vor fi înlocuite de roboţi, în special în muncile fizice şi în cele de colectare şi procesare de date”, a spus Andreea Mihnea.
Există şi studii care spun că aceste schimbări radicale, într-un timp relativ scurt, vor duce la adevărate catastrofe demografice, s-a mers până acolo cu speculaţiile încât s-a avansat, în câteva studii occidentale, decesul violent a 10% din populaţia lumii în urma transformărilor care vin.
Oricum, lumea se va schimba atât de repede, spun specialiştii, încât peste câteva decenii relaţiile sociale vor fi foarte greu de înţeles pentru oamenii de astăzi. “Viitorul trebuie reinventat. 40% din copiii de grădiniţă de astăzi vor avea profesii care nu s-au inventat încă”, a spus Andreea Buzec, responsabil Employer Brandig la BRD.
Rata de angajare a tinerilor absolvenţi a scăzut cu 7% în ultimii trei ani
Datele statistice arată că piaţa forţei de muncă din ţara noastră nu este deloc prietenoasă cu tinerii. Rata şomajului în rândurile acestora este 20,4%, cu trei procente peste media Uniunii Europene (UE).
De asemenea, rata părăsirii timpurie a şcolii este de 19,1% în România, cu aproape 9% mai mare decât în UE.
În ceea ce priveşte rata de angajare a tinerilor absolvenţi de studii superioare, aceasta a scăzut cu 7% în ultimii trei ani, ceea ce arată că universităţile sunt insuficient de receptive la nevoile pieţei muncii. Iar proporţia tinerilor români care nu sunt nici încadraţi profesional şi nu urmează nici un program educaţional sau de formare este de 17%, în comparaţie cu 12% cât este media europeană.
UE duce lipsă de personal medical calificat
Este evident în acest moment nevoia de adaptare continuă a forţei de muncă la noile cerinţe tehnologice. Nevoile în materie de abilităţi ale angajaţilor se schimbă rapid, iar companiile caută soluţii de pregătire permanentă a personalului.
Din păcate, în România participarea la învăţământul pentru adulţi (training profesional) este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, respectiv 1,5% (în 2014), faţă de media de 11% în UE. Mesajul este că cei care vor să îşi păstreze locurile de muncă trebuie să se autoperfecţioneze permanent.
Pentru trimestrul II al anului în curs, previziunile nete de angajare arată un procent de 25% pe plus – adică este de bine. Cele mai căutate meserii sunt în domeniul industriei prelucrătoare şi cel al sectorului comercial.
În Uniunea Europeană în acest moment este nevoie acută de personal calificat în sectorul medical, al construcţiilor, al serviciilor hoteliere şi Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor.
